SUFERINTA ORTODOXIEI

Mesajul p�rintelui Iustin de Paste

• „Astfel de vremuri grele or sďż˝ ne aducďż˝ smerenia, care este ďż˝nvierea noastrďż˝ sufleteascďż˝“, ne transmite staretul Mďż˝nďż˝stirii Petru Vodďż˝

S� dea Dumnezeu ca Patimile Domnului si suferintele si persecutiile neamului nostru s� ne dea t�ria s� �nfrunt�m necazurile acestor vremuri, ca s� putem r�m�ne asa cum ne-am n�scut �n Traditia noastr� ortodox� si s� nu ne r�t�ceasc� nimeni cu �nv�t�turi str�ine de duhul evanghelic. S� ne �nvredniceasc� Domnul de bucuria aceasta a m�rturisirii, asa cum au m�rturisit Pitestiul, Gherla, Aiudul, toti martirii neamului nostru. Pe noi, �n �nchisoare, comunismul ne-a �nv�tat smerenia, s� fim crestini, s� ne d�ruim. Ne-a �nv�tat smerenia, scoala cea mai �nalt�. Astfel de vremuri grele or s� ne aduc� smerenia, care este �nvierea noastr� sufleteasc�. Prin m�ndria satanic� a comunistilor, noi de fapt am c�stigat.
V� vorbesc acum, c�nd toat� lumea vorbeste de criz�. Toate aceste crize s�nt provocate de ei - criza economic�, criza financiar�, criza religioas�, criza moral�, criza politic� - nu s�nt altceva dec�t un pretext s� ne oboseasc�, s� ne streseze cu griji materiale si s� ne distrag� atentia de la cele sufletesti. Ei �ncearc� de fapt s� afecteze originea noastr� divin�. M� doare sufletul c�nd v�d oamenii cum se pl�ng c� s�nt dati afar� de la serviciu si nu mai au cu ce s� �si hr�neasc� copiii. Ce pot s� le fac? Ce pot s� le zic? Cuv�ntul meu e prea putin ca s� �i pot ajuta. Ar trebui ca noi, m�n�stirile, s� ne adun�m averile si s� hr�nim acesti oameni sau s� putem crea diverse centre care s� le ofere un loc de munc�. Vor veni vremuri si mai grele, ce se petrece acum nu e nimic. M�n�stirile au aceast� datorie fat� de Dumnezeu si de societate, s� acorde astfel de ajutor material si, c�t vom tr�i, vom tr�i �mpreun�. Cum poate o obste de c�lug�ri, care si-a agonisit din timp rezerve poate de hran�, s� stea indiferent� fat� de suferintele oamenilor? Toate averile m�n�stirilor s� se asocieze �ntr-o form� de a putea mentine viata poporului. Tot ce au primit m�n�stirile de la Dumnezeu p�n� acum, s� ofere poporului nec�jit. C�, dac� nu vom face asa, nici Dumnezeu nu ne va acoperi si se vor n�pusti p�g�nii peste noi. Si r�t�cirea de acum va fi mai mare ca acea dint�i. Dac� noi nu �i ajut�m la timp, nu potolim s�r�cia lor si nu le ar�t�m dragostea noastr�, s�ntem pierduti. O s� ne rezum�m la niste fasole si un cartof acolo si nimic mai mult. Oricum alimentatia de azi mai mult ne omoar� dec�t ne hr�neste. Dar poate c� si asta este o pedeaps� de la Dumnezeu si s� nu ne �ngrijim ca s� tr�im c�t mai mult, ci c�t o da Dumnezeu; bine�nteles c� nici s� te sinucizi, adic� s� te feresti c�t poti de ceea ce stii c� este d�un�tor. Noi trebuie s� primim toate c�te vin asupra noastr� ca pentru p�catele noastre, pentru c�, chiar dac� nu am gresit noi, au gresit p�rintii nostri, bunicii nostri, si cu 50 de ani �n urm�. Pentru p�catele de atunci, pl�tim noi ast�zi. C�ci avem putere s� prelungim sau s� scurt�m aceste vremuri de m�nie a lui Dumnezeu. Dar numai s� stim s� ne rug�m.
De pild�, a fost S�pt�m�na Patimilor, c�nd toat� lumea trebuie s� fie la biseric� s� asculte cuv�ntul Evangheliei, testamentul Domnului si ar trebui s� asculte tot poporul de la mic la mare. Dar se duce cineva? Foarte putini. De-abia joi �ncep s� apar� la Denia celor 12 evanghelii. Pe femei le intereseaz� mai mult preg�tirea de s�rb�toare, cozonacii si friptura, hrana trupeasc� dec�t cea sufleteasc�.
P�i se �nt�mpl� asta si �n m�n�stiri, nu doar �n lume. Maicile sau c�lug�rii s�nt trimisi s� fac� pr�jituri �n loc s� stea �n biseric�.
P�i da, de unde pleac�? Noi d�m tonul, m�n�stirile. Dup� cum e lumina noastr�, asa e si vietuirea mirenilor.

�ncredere �n tineri

De jum�tate de an �ncoace eu am remarcat o sporire a credintei �n r�ndul tineretului. �mi place tineretul nostru. �n ultima vreme am de-a face cu mai mult tineret. Si nu numai c� se �ndreapt� spre biseric� si alearg� la Dumnezeu, dar s�nt mai vii dec�t cei �n v�rst�. Acum hai c� vin pentru bacalaureat, pentru admitere sau pentru alt examen �n viat�, dar totusi nu se duc �n alt� parte s� cear� ajutor, tot la biseric� alearg�; asta e prima lor sc�pare. Si Dumnezeu, v�z�nd credinta lor, �i ajut�, �i c�l�uzeste, le d� �ndrumare si �n felul acesta se �nfiripeaz� viata crestin ortodox�.
Revenind la duhovnici, trebuie s� atragem atentia asupra r�t�cirilor unora sau altora dar f�r� s� �nvinuiesti; s� nu ar�ti cu degetul. Asa trebuie s� m�rturisim: �ndrept�nd degetul spre noi, nu spre cel�lalt. Pentru c�, s� stiti, nu s�ntem f�r� de vin�. Cu totii r�spundem pentru r�t�cirile din Biseric� si din societate - ori c� nu am actionat la timp, ori c� nu ne-am rugat cu duh de poc�int�, cu totii purt�m vina c�derii celuilalt, chiar dac�, �ntr-un anumit fel, el singur se exclude din Trupul lui Hristos. Atunci c�nd vom reusi s� �ntoarcem degetul spre noi, atunci vom reusi s� facem ortodoxie curat� si s� cur�tim �nv�t�tura Bisericii de zgura r�t�cirilor. Deci nu zic s� taci, c�ci este ateism, dar vezi �n ce duh m�rturisesti, c�ci, dac� nu stii s� �ntorci degetul spre tine, te pozitionezi tot �n afara ortodoxiei, care este tr�ire.

Despre dihonie si ateism

�n fiecare perioad� istoric� a poporului rom�n, au fost oameni care s� mentin� un echilibru duhovnicesc.
Dar de data aceasta a p�truns dihonia mondialist�, care vine cu �nsel�ciunea unei p�ci false, �n care s� nu mai poti spune adev�rul, s� ne fac� justificabil� t�cerea. Preotul din fata altarului nu vorbeste nimic; t�lm�ceste acolo un fragment evanghelic si �ncolo nimic, la c�t ar fi nevoie, cu c�te ne confrunt�m cu greut�tile astea si cu necazurile care vin asupra noastr� ; credinciosului i se explic� prea putin cum s� se lupte �n ziua de azi si astfel intr� �n derut�. Tocmai asta este esential �n taina duhovniciei, ca omului s� �i spui atunci c�nd are nevoie, s� r�spunzi la nevoile lui, nu numai asa s� dai niste sfaturi reci din c�rti. Dac� �i oferi o limpezire a lucrurilor, atunci poti s� �l tii legat de Biseric�, dar, dac� mai mult �i tulburi �ntelegerea, atunci el se �ndep�rteaz�. Oricum, la noi, la rom�ni, t�cerea este o calitate veche �n r�ndul clerului; dac� mai vorbesc asa sporadic, pe ici colo. Mai s�nt vreo doi trei preoti care vorbesc azi - un p�rinte Mihai de la Bucuresti, unul de la Vatra Dornei si �n rest mai putin - tot Arhanghelul Mihail v�d c� �i ocroteste; eu m� rog pentru acestia s� le dea Dumnezeu puterea ca p�n� la sf�rsit s� se mentin� pe pozitia aceasta m�rturisitoare, c� nu e usor. Dac� �nainte era ateismul comunist, s� nu credem c� acum nu mai este acelasi ateism; ateismul acum este manifestat prin frica de a nu m�rturisi, prin t�cere.
Acum acest curent te �nvat� o fals� iubire si prin asta ei urm�resc nu numai s� te dezmosteneasc� de ortodoxie, dar s� schimbe si structura Ortodoxiei. Asta urm�resc ei acum - s� schimbe structura Ortodoxiei si structura firii umane. Ortodoxia �nseamn� tr�ire, �nseamn� viat�, �nseamn� lucrare practic�. Dar acum �ncearc� s� te dezmosteneasc�, s� �ti schimbe r�d�cina, un fel de mutatie genetic�, c� tot e la mod� v�d.
Telul final al oric�rui neam este �nvierea. �nvierea din morti, spre viat� vesnic� �n �mp�r�tia cereasc�, este telul cel mai �nalt si mai sublim c�tre care trebuie s� se �nalte un neam.
Prin �nvierea Sa, Hristos a biruit p�catul si moartea, a nimicit �mp�r�tia �ntunecat� a satanei, a dezrobit neamul omenesc si i-a d�ruit viat� vesnic�. A Lui fie slava si lauda, �mpreun� cu Tat�l si cu Sf�ntul Duh, Treimea cea deofiint� si nedesp�rtit�, acum si pururea si �n vecii vecilor. Amin.

Iustin P�RVU

P.S. Titlul si intertitlurile apartin redactiei