Falimentul personal este man� cereasc�
• Senatul a adoptat proiectul legii falimentului personal, dar ultimul cuv�nt �l are Camera Deputatilor • bancherii cred c� legea nu este oportun� • cel care-si asum� falimentul si se declar� insovabil poate sc�pa de un sfert din datorie • ultima statistic� a BNR arat� c�, la �nceputul de martie, nemtenii aveau restante la credite de 1.400 miliarde de lei vechi • Legea falimentului personal este la un pas de realitate dup� ce Senatul si-a dat acordul asupra proiectului. Camera Deputatilor este totusi forul decizional si ar putea respinge la fel cum poate da ok-ul pentru proiect, �n egal� m�sur�. �n acest moment bancherii s�nt destul de nemultumiti de noile prevederi apreciind la unison c� legea nu este oportun�, iar dac� se va aproba, primul si cel mai devastator efect ar fi scumpirea creditelor, �n special a celor ipotecare. Dup� ce criza a l�sat urme ad�nci �n buzunarele nemtenilor si a dus la vale creditarea, recent aceasta a intrat �ntr-un usor proces de relansare. Numai la perspectiva c� falimentul personal ar deveni lege bancherii �ncearc� s� trag� un semnal de alarm� asupra consecintelor. Acestia au apreciat c� prin noile norme tot cei bun-platnici vor scoate bani din buzunar, �n timp ce aceia care au deja restante la b�nci se vor prevala de noile norme pentru a pl�ti c�t mai putin. Consecinta ar fi c� se vor scumpi creditele, at�t la propriu c�t si la figurat, b�ncile vor fi mult mai prev�z�toare dec�t acum, iar cei care vor reusi s� obtin� un �mprumut vor putea fi num�rati pe degete. Din aceast� perspectiv� noile norme nu ar fi tocmai bune. Proiectul de lege prevede instituirea unor proceduri de insolvent� si faliment pentru persoanele fizice, asem�n�toare celor pentru firme, prin care debitorul poate obtine o anumit� protectie si chiar stergerea partial� a datoriilor, �n cazul �n care bunurile lui nu s�nt suficiente pentru acoperirea datoriilor. Practic cei care nu-si mai pot acoperi ratele la b�nci si s�nt supra�ndatorati se pot adresa instantei de judecat� care-i declar� insolvabili. Debitorul de bun�-credint� (notiunea nu este clar definit� de lege si r�m�ne la latitudinea instantei s� stabileasc� cine e asa si cine nu) se va prezenta la judec�tor cu un plan. Prin acesta se oblig� s� achite chiar si prin plat� anticipat�, un minim de 75% din valoarea total� a creantelor acceptate �n lista creditorilor. �n aceste conditii va beneficia de �nchiderea anticipat� a procedurii si de stergerea din toate registrele de publicitate si evidente publice a consecintelor juridice ale insolventei. Deci, dac� achit� 3/4 din �mprumut debitorul scap� si de restul pl�tilor si de eticheta falimentului. De aici vine spaima bancherilor care se tem c� pot pierde c�te 25% de la fiecare �mprumutat care devine falimentar. „Deocamdat� normele nu au devenit lege, drept pentru care nu are rost s� ne pronunt�m. Aplicarea depinde foarte mult de contextul economic actual, am mai depus si noi niste amendamente si este posibil ca lucrurile s� se schimbe, fiind greu s� faci previziuni. Pe de alt� parte, b�ncile �si iau niste precautii c�nd acord� �mprumuturi. Numai dac� proiectul devine lege se poate discuta despre impact“, a declarat un bancher nemtean care a dorit s�-si p�streze anonimatul.
BNR: nemtenii au restante la b�nci de 1.400 miliarde de lei vechi
Toate aceste discutii pleac� tot de la initiativa b�ncilor care �n urm� cu c�tiva ani au acordat credite cu ambele m�ini. C� s-au numit cu buletinul, de consum, de nevoi personale sau ipotecare aproape c� nu a existat persoan� care nu putea accede la un �mprumut. Pe fondul unei situatii economice bune si salarii stabile, multi au luat credite. Unii s-au �ndatorat cump�tat, altii, mai mult dec�t puteau duce. Ultima statistic� a BNR arat� c� la �nceputul lunii martie nemtenii aveau restante la credite de 140 milioane lei ron adic� 1.400 de miliarde de lei vechi. Debitele s�nt �n crestere, deoarece la �nceputul anului �n curs populatia si firmele la un loc datorau sistemului bancar circa 120 milioane de lei noi (1.200 miliarde vechi). Pe 24 martie 2010 BNR a publica statistica cu comportamentul financiar al nemtenilor la finele lunii trecute. Finele lui februarie i-a prins pe nemteni cu �mprumuturi �n lei de 1,227 milioane lei (12.270 miliarde vechi). Din total, 1,123 milioane lei s�nt credite curente iar 103 milioane (�n crestere, luna anterioar� fiind numai 98 milioane) s�nt restante la plat�. �mprumuturile firmelor s�nt de circa 630 milioane lei, iar populatia are 593 milioane noi. „Grosul“ de 560 milioane s�nt credite de consum, 13,7 milioane s�nt bani �mprumutati pentru case, iar restul pentru alte nevoi. Simultan, totalul creditelor �n valut� este de 1,168 milioane ron (11.680 miliarde lei vechi). Restantele la plat� s�nt cam la o treime fat� de creditele �n lei, 37 milioane (�n crestere fat� de finele lui ianuarie c�nd restantele erau de 33,7 milioane noi), iar creditele curente s�nt de 1,131 milioane ron. Firmele au luat numai 421 milioane, iar persoanele fizice s-au �ndatorat aproape dublu fat� de mediul de afaceri, cu 746 milioane. La fel ca si la creditele �n lei cea mai mare parte, 496 milioane noi s�nt credite de consum, si 228 milioane au fost �mprumutati pentru o cas�.
Rezervele s�nt foarte mici
�n aceste conditii putini s�nt cei care reusesc s� mai pun� un ban deoparte, drept pentru care depozitele s�nt cu mult mai putin consistente dec�t creditele. La finele lunii februarie 2010 disponibilit�tile la vedere ale nemtenilor, �n lei, se cifrau la 332 milioane lei ron, �n usoar� crestere fat� de luna ianuarie. Agentii economici au �n b�nci conturi mai mici de 93 milioane de lei, iar populatia are economii de circa 230 milioane lei noi. Altii au preferat s� fac� economii �n valut� si au acum �n b�nci 164 milioane de lei noi (mai putin ca luna trecut�). Cea mai mare parte din aceste economii, 140 milioane de lei, erau �n conturile persoanelor fizice, �n timp ce agentii economici aveau valut� �n depozite bancare de numai 23,6 milioane lei noi.
|