SCENARII DE NECONCEPUT

• harta riscurilor aratďż˝ cďż˝ cea mai mare catastrofďż˝ ar putea fi provocatďż˝ de un accident la barajul de la Bicaz • au fost luate ďż˝n calcul trei ipoteze, iar ďż˝n oricare dintre ele cetďż˝tenii din localitďż˝tďż˝tile aflate ďż˝n aval, nu ar avea nici o sansďż˝ de supravietuire • specialistii spun cďż˝ probabilitatea unui incident major la baraj este extrem de scďż˝zutďż˝ • 14 imobile sďż˝nt incluse ďż˝n categoria celor cu grad de risc I, II si III ďż˝n caz de cutremur • un accident la Azochim ar afecta toate localitďż˝tile limitrofe •

Catastrofele naturale s�nt evenimente greu de prev�zut. Inundatiile, cutremurele sau alunec�rile de teren s�nt doar c�teva dintre evenimentele care de-a lungul timpului au creat mari probleme. Nici judetul nostru nu a fost ocolit de astfel de dezastre �ns�, din fericire, num�rul victimelor a fost redus. Cum este destul de dificil s� prevezi o catastrof� natural�, autorit�tile nu au de f�cut dec�t s� se pun� la punct, pe baza unor scenarii ipotetice, cu privire la modul �n care vor actiona �n cazul unei catastrofe naturale. Astfel, la nivelul judetului Neamt, cel mai mare risc este cel de inundatii. �n urma unui studiu, efectuat de c�tre specialisti de la Institutul de Studii si Proiect�ri Hidroenergetice Bucuresti, ipotezele de calcul pentru stabilirea zonelor inundabile �n caz de avariere sau debite �n regim natural catastrofal au fost fixate dup� cum urmeaz�: aparitia unor debite catastrofale, producerea unor avarii medii si Avarierea grav� a barajelor sau digurilor amenaj�rilor hidrotehnice. Pentru barajul Izvorul Muntelui s-au presupus trei ipoteze, respectiv o avariere a barajului pe 25% din �n�ltime (24,4 m) si 25% din l�time (50 m); avariere pe 50% din �n�ltime (48,9 m) si 50% din l�time (100 m); avariere pe 75% din �n�ltime (73,3 m) si 75% din l�time(150 m).

Valul urias

�n opinia specialistilor, unda maxim� de inundatii care poate produce avaria �n lant a celorlalte baraje din aval pe r�urile Bistrita si Siret, ar fi produs� de avarierea Barajului Izvorul Muntelui. Astfel, �n ipoteza unei catrastofe la acumularea de la Bicaz, cu bres� de 75% pe l�time si �n�ltime, unda ar parcurge distanta de 260,7 km, p�n� la confluenta cu Dun�rea, �n 12 ore. La P�ng�rati, valul ar ajunge �n 19 secunde, la Vaduri, �n 24 de secunde, la B�tca Doamnei �n 32 de secunde, la Captarea Piatra Neamt (fosta Reconstructia) �n 36 de secunde, iar pe teritoriul Bac�ului, la Racova �n 96 de secunde, la G�rleni �n 107 secunde, la Lilieci �n aproximativ 126 secunde, la CHE Bac�u �n 147 secunde, la Galbeni �n 177 secunde, la R�c�ciuni �n 217 secunde, la Beresti �n 274 secunde, la C�lim�nesti, judetul Vrancea, �n 362 secunde. Calculul ipotetic pentru �n�ltimea valului produs, la 75% avariere, este estimat la 60 de metri �n aval de Barajul Izvorul Muntelui. Ar urma ca �n�ltimea undei de viitur� s� scad� treptat, ajung�nd la P�ng�rati - 28 m, la Vaduri - 31 m, la B�tca Doamnei -19,5 m, la Reconstructia - 19,8 m, la Racova - 9,7 m, la G�rleni-9,6 m, de la Lilieci p�n� la Baza de agrement Bac�u aproximativ 8,3 m, la Galbeni - 6,2 m, la R�c�ciuni si Beresti - 6,6 m, la C�lim�nesti - 12,4 m, iar la confluenta cu Dun�rea - 5,42 m. Calculele celor de la ISPH arat� c� pe teritoriul judetului nostru, mai multe localit�ti ar putea fi inundate �n urma avarierii barajului. �n ipoteza �n care barajul ar fi avariat pe 50% din �n�ltime si l�time, atunci �n�ltimea undei va sc�dea cu 1-14 m �n diverse amplasamente, iar dac� avarierea ar fi pe 25 %, unda ar sc�dea cu 1 - 34 de metri.

Barajul de la Bicaz, o constructie solidďż˝

Autoritďż˝tile sďż˝nt de pďż˝rere cďż˝ o eventualďż˝ avarie la barajul de la Bicaz este putin probabilďż˝, ďż˝nsďż˝ studiile efectuate sďż˝nt absolut necesare. „Producerea unei avarii la Barajul Izvorul Muntelui are un grad de probabilitate extrem de scďż˝zut. Totusi, existďż˝ studii executate de cďż˝tre institutii specializate ďż˝n acest sens, conform cďż˝rora au fost stabilite zonele inundabile ďż˝n cazul avarierii sau a deversďż˝rii unor debite foarte mari, conform regulamentului de exploatare. Ipotezele de lucru prevďż˝d variante diferite referitoare la gradul de avariere a barajului, propagarea undei de viiturďż˝ rezultate, viteza de deplasare, ďż˝nďż˝ltimea, respectiv localitďż˝tile care ar putea fi afectate. ďż˝n ce priveste Inspectoratul pentru Situatii de Urgentďż˝ Petrodava Neamt, sďż˝ntem ďż˝ntr-o permanentďż˝ colaborare cu institutiile care administreazďż˝ cursurile de apďż˝ si constructiile hidroenergetice. Locuitorii din judetul Neamt trebuie sďż˝ stie cďż˝ toate institutiile care au ďż˝n competentďż˝ gestionarea unor astfel de situatii de urgentďż˝ sďż˝nt pregďż˝tite sďż˝ intervinďż˝ ďż˝n sprijinul lor”, a declarat colonelul Ioan Niticďż˝, seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgentďż˝ Neamt.

14 imobile cu bulinďż˝ rosie

Cutremurele sďż˝nt alte catastrofe naturale care ar putea afecta serios judetul. Si ďż˝n acest sens se poate spune cďż˝ autoritďż˝tile sďż˝nt pregďż˝tite. ďż˝n acest moment se stie cďż˝te clďż˝diri prezintďż˝ risc seismic ridicat, adicďż˝ sďż˝nt etichetate drept clďż˝diri cu „bulinďż˝“. ďż˝n Piatra Neamt existďż˝ patru astfel de imobile, dupďż˝ cum urmeazďż˝: Pavilion Interne-Spitalul Judetean Neamt - clasďż˝ de risc II. ďż˝n acest imobil pot fi internati pďż˝nďż˝ la 400 de pacienti; Pavilion dermato-venerice si oncologice - Spitalul Judetean - clasďż˝ de risc II (60 de paturi); Corp A si B, strada Stefan cel Mare nr. 23, detinut ďż˝n folosintďż˝ gratuitďż˝ de Fundatia de ďż˝ngrijiri Comunitare Piatra Neamt - clasa de risc II (120 de paturi); imobil strada Petru Rares nr. 27 C, detinut ďż˝n regim de ďż˝nchiriere de UJ-CNSLR Frďż˝tia - filiala Neamt, grad de risc II. Cele mai multe clďż˝diri cu probleme mari la capitolul sigurantďż˝ se aflďż˝ ďż˝n Roman. Blocul 3, cu 154 de persoane, de pe strada Nicolae Titulescu, este ďż˝ncadrat la grad de risc I. Blocul 2 de pe strada Tineretului, ďż˝n care locuiesc 122 de persoane, este ďż˝ncadrat la grad de risc III. Celelalte imobile din Roman, pe care s-a aplicat bulina, sďż˝nt situate pe strada Cuza Vodďż˝ (locuinte si spatiu comercial parter), grad de risc II; strada Stefan cel Mare nr. 249 (locuinte si sediu AJVPS), gradul II; strada Stefan cel Mare nr. 218 (locuinte si spatiu comercial parter) - grad II; strada Stefan cel Mare nr. 233 (locuinte), grad I; strada Stefan cel Mare nr. 235 (locuinte), grad I; strada Stefan cel mare nr. 220 (locuinte si spatiu comercial), grad II; strada Stefan cel Mare nr. 237 (locuinte), grad I; strada Stefan cel Mare nr. 238 (locuinte), grad de risc II.

Fostul Azochim, combinatul cu risc de accident chimic

Fostul combinat de �ngr�s�minte chimice Azochim (n.r. - Ga Pro Co Chemicals SA) este singurul obiectiv din judet care gestioneaz� substante chimice periculoase (amoniac, acid azotic, azotat de amoniu). Specialistii au identificat c� pot fi considerati factori de risc major depozitele de azotat de amoniu si depozitul de amoniac, iar riscurile cu efecte �n afara amplasamentului ar fi accidentul chimic major si explozia. Un accident chimic ar putea fi cauzat de distrugerea rezervorului sau de o fisur� �n peretele acestuia. �n urma producerii unui astfel de incident, ar avea loc o emisie de amoniac. Aerul �nconjur�tor ar fi antrenat rapid �n evaporarea amoniacului lichid, ceea ce ar duce la o r�cire semnificativ� a amestecului aer-gaz si la formarea unui nor dens. Cei care au f�cut acest studiu s�nt de p�rere c� �n cazul unei astfel de ipoteze raza letal�, determinat� prin studiul de risc, se aproximeaz� a fi la 1 km, iar cea de contaminare de 4 km. Un alt factor de risc major �l reprezint� depozitele de azotat de amoniu, datorit� posibilit�tii producerii de explozii si degajarea unei mari cantit�ti de oxizi de azot, a c�ror efecte se multiplic� cu efectele produse de norul de amoniac rezultat ca urmare a distrugerii tancului. Raza letal�, dat� de suflul exploziei, determinat� prin studiul de risc se aproximeaz� a fi la 1,3 km, iar cea de contaminare de 7,5 km. Ar mai fi de spus c� amoniacul este o substant� periculoas� care, �n concentratii mari, provoac� sufocarea celor expusi. Oxizii de azot s�nt toxici si provoac� decesul prin asfixiere.

Rev�rsarea Siretului, pagube imense

Cea mai mare catastrofďż˝ ce le-a fost dat nemtenilor s-o trďż˝iascďż˝ ďż˝n ultimii 50 de ani, dacďż˝ nu mai mult, a fost revďż˝rsarea Siretului din vara lui 2008. Apele au ďż˝nghitit la propriu comunele Ion Creangďż˝, Horia, Gďż˝dinti, Sagna, Tďż˝mďż˝seni, Doljesti si o parte din cartierul Nicolae Bďż˝lcescu, din Roman. De pe 25 iulie 2008, cďż˝teva zile au ďż˝nsemnat pentru zeci de mii de oameni clipe de ďż˝ncordare extremďż˝, de luptďż˝ cu „fluviul de deznďż˝dejde“ care le-a luat agoniseala de-o viatďż˝, le-a nďż˝ruit gospodďż˝riile, fďż˝cďż˝ndu-le una cu nďż˝molul adus de apďż˝ si ďż˝necďż˝ndu-le animalele. N-au fost victime umane, dar pentru a reflecta dimensiunea dezastrului amintim doar cďż˝ Siretul, de la un debit de circa 100 mc/s a ajuns ďż˝n timpul revďż˝rsďż˝rii la peste 2.000 mc/s. ďż˝n cifre, inundatiile de pe Valea Siretului au dus la evacuarea a 9.433 de persoane, aproximativ 2.400 de case si anexe au fost afectate ďż˝n diferite stadii, 631 de locuinte au fost propuse pentru reconstructie, pagubele fiind evaluate la 765 de miliarde vechi. Afectate au mai fost diguri, apďż˝rďż˝ri de maluri, drumuri (132,605 km), 111 poduri, podete si traversďż˝ri pietonale, 1.268 de fďż˝ntďż˝ni, 1.650 de hectare cu diverse culturi iar 795 de animale s-au ďż˝necat sau au dispďż˝rut.

Cronologie

25 iulie 2008 - Cod rosu - Comunele de pe Valea Siretului erau �n mare pericol, anunt�ndu-se cea mai mare viitur� urmare a precipitatiilor abundente din nordul t�rii si Ucraina.
26 - 27 iulie - �ncep evacu�rile - S�mb�t� seara, 26 iulie, 2.471 de persoane erau evacuate din localit�tile amintite. La Sagna au loc incidente, 64 de localnici refuz�nd s� plece din case. A fost nevoie de interventia jandarmilor. Se consolideaz� digul de la R�chiteni (care asigura protectia a cinci comune) cu 25.000 de saci, la care s-au folosit 750 de tone de nisip si 320 de tone de p�m�nt. Duminic� au loc alte evacu�ri dup� ce un dig se rupe la Mircesti, judetul Iasi. Pentru luni, prognozele anuntau un debit 2.000 metri cubi pe secund�.
Noaptea de 27/28 iulie - Dezastrul - Siretul inund� sase comune, cifra oamenilor evacuati fiind de circa 10.000. Satele s�nt l�sate prad� apelor. E-On opreste alimentarea cu energie din motive de securitate.
29 iulie - Aterizeaz� B�sescu - Siretul inund� satele Adjudeni, T�m�seni si cartierul Nicolae B�lcescu, din Roman. Presedintele B�sescu ateriza �n jurul orei 13.30, cu elicopterul, la T�m�seni, exact c�nd era �n plin� desf�surare actiunea de salvare a persoanelor r�mase �n zone periculoase. Sf�tuieste oamenii revoltati s� se �ntoarc� acas� atunci c�nd le spun autorit�tile si promite sprijin.
31 iulie 2008 - Siretul se potoleste - Apele �ncep s� se retrag� si sinistratii realizeaz� dimensiunea dezastrului.