 „Sabia de 3.500 de ani este unic�“
• declaratia apartine profesorului Dumitru Ionit�, un cunoscut istoric nemtean si arheolog pasionat • �n ceea ce priveste valoarea obiectului, istoricul spune c� este greu s� faci o evaluare �n bani, �ns� dac� ar face-o, suma ar fi undeva �n jur de 10.000 de euro • Dumitru Ionit�, cunoscut istoric nemtean si pasionat de arheologie, care de peste 20 de ani colind� t�rgurile Moldovei pentru a salva de la distrugere obiecte deosebit de importante pentru istoria noastr�, are propria p�rere �n povestea sabiei de 3.500 de ani, descoperit� la Piatra Soimului. Profesorul Ionit�, care este doctor �n istorie si filosofie, afirm� c� aceasta este unicat, iar valoarea sa este incomensurabil�. Totusi, spune istoricul, dac� ar fi s� o evaluezi �n bani, valoarea ar fi undeva �n jurul sumei de 10.000 de euro, cu mult mai mult dec�t au evaluat-o specialistii muzeografi. „Sabia de bronz, descoperit� la Piatra Soimului, poate fi una de ritual, dar poate fi si una de lupt�. �ncovoierea sa se poate datora nu numai ritualului, ci si lovirii sale �n mod premeditat, �n lupt�, sau �n urma ciocnirii cu un corp dur. Sabia �n sine este un unicat, nu numai �n Moldova, Transilvania, dar si �n centrul si sud-estul Europei. Este unicat ca si mod de conservare, realizare.
Are o estetic�, �nm�nusare atipic�, ceea ce mai exist� la noi �n Rom�nia si anume la Apa-Satu Mare, respectiv la Oradea care, desi apartin epociii bronzului mijlociu (sec. XVI-IX), fiind contemporane ca executie tehnic�, m�iestria executiei se distanteaz� enorm. Cea de la Piatra Soimului poate fi o pies� de referint�, sau emblematic� a epocii bronzului din arealul central si estic european. �n privinta evalu�rii sale, efectuat� de persoane angajate a unor muzee, institutii ce apartin Ministerului Culturii, institutii «s�race», si faptul c� exist� o ofert� modic� la unison al acestora, este explicabil. Cu toate acestea si, revenind cu picioarele pe p�m�ntul rom�nesc, aceasta ar costa cel putin 10.000 de euro. C� s-a oferit 3.000 de euro pe sabia Boiu, sau alta achizitionat� de Muzeul Brukhental cu 1.800 lei, nu are relevant�, pentru c� nici unul dintre obiecte nu se poate compara cu cea de la Piatra Soimului“, este de p�rere profesorul Ionit�.
C�t priveste gestul lui Constantin Dogaru de a preda sabia autorit�tilor, gest care avea s�-i aduc� si un dosar penal, profesorul Ionit� a fost si mai categoric. „Descoperirea domnului Constantin Dogaru constituie un act de m�ndrie cultural civic�. Acesta a oferit sabia spre achizitie unei institutii asez�m�nt cultural. Totusi, suma cerut� de el, un milion de euro, este �ntr-adev�r fabuloas�. Trebuie apreciat faptul c� a oferit acest obiect Complexului Muzeal Judeten Neamt si nu unor traficanti de obiecte de art�, care puteau s�-i piard� urma si niciodat� s� mai fie recuperat�. C� actul cultural civic s-a repercutat asupra descoperitorului ei, acesta fiind deferit organelor de anchet�, este o alt� problem� de care sufer� societatea rom�neasc� si arat� modul �n care s�nt recompensati adev�ratii rom�ni. Iar acest domn Dogaru este, probabil, unul dintre miile de oameni onesti. Putea s� fie intervievat, l�udat, recompensat, nu numai financiar. Ar fi trebuit ca autorit�tile s�-i fi acordat o diplom�, s� fi organizat o expozitie itinerant� cu ea, al�turi de alte piese valoroase aflate �n custodia Complexului Muzeal. Ce au f�cut si fac autor�ttile? Inocularea angoasei fat� de aceste descoperiri si pierderea unor bunuri de valoare de patrumoniu inestimabile“, a declarat Dumitru Ionit�.
„Protestez fat� de distrugerea sitului de la Vadu R�u“
Pasionat de istoria rom�nilor, profesorul Ionit� si-a dedicat ani din viat� activit�tii de cercetare. A luat la pas Valea Bistritei si are la activ descoperiri remarcante. Recent, profesorul a constatat c� situl de la Vadu R�u a avut de suferit din pricina unor excavatii. �n semn de protest fat� de cele �nt�mplate, istoricul este decis s� se retrag� definitiv din activitatea stiintific� si publicistic�. „�n cursul lunii octombrie 2009, ca urmare a unor excavatii ce au avut loc �n punctul numit Vadu R�u, din localitatea Farcasa, prin construirea-amenajarea unui drum s�tesc, limitrof V�ii Bistritei, a fost descoperit un sanctuar megalitic. Initial, sanctuarul avea o form� semicircular� si era alc�tuit din patru intr�ri din piatr�, fiecare intrare fiind alc�tuit� din 3 mari blocuri din piatr�: doi piloni av�nd o �n�ltime de 3,5 m, peste care era suprapus� tot o piatr�, relativ identic� cu pilonii. Distanta dintre acestia era de circa 3 metri, grosimea pilonilor, respectiv p�l�ria acestora av�nd o grosime de circa 70 de centimetri. Un asemenea pilon, c�ciula, c�nt�reste fiecare c�teva zeci de tone. Datorit� excavatiei, �n picioare a mai r�mas un singur portal si acesta relativ miscat, restul fiind dobor�t la p�m�nt. Respectivul sanctuar comport� relative similitudini cu cel de la Stonehenge(Anglia). Sanctuarul se afla la c�teva zeci de metri de situl de la Vadu R�u, unde au fost descoperite celebrele T�blite de la Vadu R�u, cu cea mai veche scriere pictografic� din lume, aici descoperindu-se atelierul confection�rii acestora, t�blite ce au fost r�sp�ndite pe o vast� arie geografic�, p�n� la T�rt�ria Alba-Rom�nia. Excavatia a distrus �n totalitate situl neolitic de la Vadu R�u. Pe baza materialului litic, aferent descoperiririi sale -fusaiole, t�blite, fragmentare, topoare etc - sanctuarul ca si T�blitele dateaz� din neolitic (3500-3000 �HR, si deservea, probabil, cultului solar. �n semn de protest fat� de distrugerea colectiei muzeale, de furtul unor piese cu valoare de patronomiu, c�t si a distrugerii sitului de la Vadu R�u, m� retrag definitiv din activitatea stiintific� si publicistic�, si multe as mai fi avut de spus“, a declarat profesorul. Acesta a mai spus c�, �n cur�nd, pe „wilkipedia Dumitru Ionit�“ va publica picturile rupestre de la Rar�u cu scene printre care figureaz� si paleoastronauti (figuri schematizate av�nd o �n�ltime de circa 1-1,20 metri cu capul sub form� rombic�).
END
|
Autentificare
