SCHELETELE DE LA CURTEA LUI STEFAN
• 25 de schelete de copii, b�rbati si femei au fost descoperite �n spatele Muzeului de Art� din Piatra Neamt, �n timpul s�p�turilor pentru derularea proiectului de restaurare a Curtii Domnesti • se asteapt� ca astfel de morminte s� apar� si �n zona Colegiului Petru Rares si l�ng� zidurile Bisericii Sf�ntul Ioan • mormintele descoperite �n ultimele zile dateaz� de circa 500 de ani, probabil de pe vremea voievodului Stefan cel Mare • acum 5 ani, alte 60 de morminte erau descoperite cu prilejul unor s�p�turi • 25 de morminte de b�rbati, femei si copii p�n� la v�rsta celor nou n�scuti au fost descoperite �n ultimele zile �n timpul s�p�turilor care se efectueaz� pentru reabilitarea Curtii Domnesti. Scheletele provin dintr-un cimitir medieval care a functionat cam la �nceputul secolului XVI p�n� la �nceputul secolului XVIII. „Din s�p�turile vechi si cercet�rile preventive realizate acum patru, cinci ani, din zona locuintelor particulare situate �n spatele Muzeului de Art�, am adunat o serie de informatii referitoare la cimitirul medieval care a functionat �n zona central� a municipiului Piatra Neamt. P�n� la demararea s�p�turilor care acum se afl� �n desf�surare, adic� p�n� acum dou� s�pt�m�ni, stiam de existenta a circa 150 de morminte �n aceast� zon�. �n utlimele zile am mai descoperit �nc� 25 de morminte. S�nt vestigii care dateaz� cu aproximatie de la mijlocul secolului al XVI-lea si p�n� pe la �nceputul secolului al XVIII-lea. Mormintele contin schelete de adulti si copii, femei si b�rbati, av�nd inventar specific Evului Mediu, inventar �n general destul de s�rac, dar care prin specificul s�u contribuie la stabilirea cu aproximatie a datei complexelor respective. Pe l�ng� �nregistrarea informatiilor referitoare la cimitirul medieval, existent �n zona Curtii Domnesti, mai astept�m g�sirea unor vestigii de ordin arhitectural, care s� demonstreze c� �n acea perioad� exista o adev�rat� Curte Domneasc�: fundatiile unor cl�diri care puteau s� deserveasc� resedinta voievodal� de la Piatra Neamt si sediul principal al unit�tii administrative din zon�, respectiv t�rgul sau oborul Pietrei. Lucr�rile se desf�soar� �n mai multe puncte ale Curtii Domnesti: vecin�tatea imediat� a celor patru muzee din zona Curtii, �n apropierea Bisericii Sf�ntul Ioan si �n spatiul dintre Colegiul Petru Rares si sediul nou al prim�riei. Av�nd �n vedere importanta stiintific� a descoperirilor din aceast� zon� ar trebui s� ne aplec�m cu atentie asupra tuturor descoperirilor care cu sigurant� vor ajuta la elucidarea multor semne de �ntrebare privind Curtea Domneasc� de la Piatra Neamt“, a declarat Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Judetean Neamt.
Schelete cu canalizarea pe piept
�n niste transee late de circa un metru si jum�tate, se v�d, la ad�ncimi poate mai mici de doi metri, schelete aproape aliniate �ntre ele. Unele si-au p�strat dantura aproape intact�, de parc� ar fi r�mas
„cu z�mbetul“ pe fat�“. Se vede diferenta �ntre ele, cele b�rb�testi fiind mai masive si mai lungi. La un moment dat, se pot vedea dou� schelete mai apropiate si �ntre ele, de parc� ar fi niste r�d�cini ale copacilor din zon�, e scheletul unui copil lung c�t sternul adultilor al�turi de care si-a g�sit linistea. Directorul Dumitroaia a spus c� dup� asezare, scheletele par a apartine unei familii. La doi pasi de acestea, �n zidul transeului se vede o „sc�f�rlie“, dup� cum o numesc cei ce fac s�p�turi. E craniul dup� care ar trebui s�pat, pentru a se da de scheletul �ntreg. Unele dintre oase �nc� mai au �n jur resturi lemnoase, semn c� au fost �ngropate �n sicrie din lemn mai rezistent. Altele, par a fi asezate cu m�na, �n p�m�ntul rece. Soarele a �nc�lzit si uscat toate aceste descoperiri de r�m�site umane. La un moment dat, a uscat si niste tevi care asigur� apa sau canalul pentru zona din vale, dinspre Palatul Administrativ, sau invers, dinspre Prim�rie. Desi pare fioros, unul dintre schelete tine la propriu canalizarea pe piept. Cei care au fixat tevile �n p�m�nt, �n urm� nu cu multi ani, dup� cum arat� acestea, ori n-au stiut pe unde trag conductele, ceea ce e destul de greu de crezut, dat� fiind densitatea de oase, fie au considerat de cuviint� c� e mai omeneste s� nu „deranjeze“.
Scheletele vor ajunge �n „Morm�ntul mortului necunoscut“
Sau s-a s�pat p�n� �n imediata apropiere a oaselor si acestea nu au fost observate. Asa se face c� acum multe dintre mormintele �naintasilor s�nt traversate de conductele aduc�toare de ap�. Conform spuselor directorului Gheorghe Dumitroaia, �n mod normal, dup� fotografierea scheletelor si recoltarea lor, se pun la dispozitia unui antropolog, care ar putea oferi am�nunte �n plus fat� de cele stiute deja. Cert este c� �n zona respectiv� a functionat un cimitir ortodox, iar �n morminte s-au g�sit uneori si monede, dat�nd �ncep�nd cu secolul al XVI-lea, cam de la 1525 si p�n� spre 1800. �n Epoca Modern� cimitirul a fost �nchis, dovad� fiind cl�dirile care au ap�rut �n acea perioad� �n zon�. De altfel, p�n� la construirea Muzeului de Art�, pe aceeasi suprafat� a existat o scoal�. Din descoperirile f�cute �n cadrul s�p�turilor se mai poate conchide faptul c� s-au efectuat �nmorm�nt�ri succesive, ceea ce demonstreaz� o functionare a cimitirului pe o perioad� lung�. Pe modelul „Morm�ntului soldatului necunoscut“, care se g�seste �n Cimitirul Eternitatea, scheletele care au fost g�site �n zona Curtii Domnesti, at�t cele actuale c�t si cele de acum patru, cinci ani, vor fi adunate �ntr-un „Morm�nt al mortului necunoscut“. Pentru odihna vesnic� un preot va oficia ceremonialul religios, morm�ntul urm�nd a se face cel mai sigur �n apropierea Bisericii Sf�ntul Ioan. Acesta va fi marcat cu o plac� pe care se va preciza c� �n acel loc �si duc somnul de veci mortii de acum c�teva secole.
Acum 5 ani
�n mai 2005, s�p�turile arheologice preventive efectuate �n spatiul Curtii Domnesti au dus la descoperirea altor 60 de morminte la fel de „s�race“ ca cele g�site zilele trecute: �n afara scheletelor au iesit la lumin� dou�-trei podoabe si vreo zece monede, toate din bronz sau aram�. „Vreo zece morminte s�nt datate cu moned� - asa cum se pune �n morminte, dup� ritul crestin - iar monedele acestea ne vor ajuta, dup� ce vor fi restaurate, s� dat�m cu exactitate necropola de aici. Singura moned� care a fost restaurat� si identificat� p�n� �n prezent este o moned� ungar� din prima jum�tate a lui 1500, ceea ce ar putea �nsemna c� cimitirul a ap�rut �n secolele XVI-XVII; moneda era ag�tat� la g�t, deci ea putea s� fie ulterioar� perioadei �n care a fost b�tut� si a circulat ca moned�, putea s� fi fost folosit� pur si simplu ca pandantiv. Celelalte monede s�nt destul de subtiri, foarte micute si nici nu s�nt p�strate prea bine. Noi nu am g�sit la mormintele de aici - dec�t cu foarte rare exceptii - podoabe: o pereche de cercei, un pandantiv, doi nasturi, toate din bronz sau aram�, si care urmeaz� s� fie restaurate. Nu cred ca mormintele s� apartin� locuitorilor Curtii Domnesti, adic� cei care aveau un rang �nalt“, declara acum 5 ani arheologul Roxana Munteanu, de la Complexul Muzeal Neamt.
Situat� pe un mic platou ce domin� centrul orasului, Curtea Domneasc� de la Piatra Neamt este amintit� prima dat� �ntr-un document emis la 20 aprilie 1491, c�nd Stefan cel Mare face danie M�n�stirii Tazl�u trei sate: „Z�nestii, Stolnicii si Faurii pe Bistrita, mai jos de gura Crac�ului /... / care au fost din ocolul curtilor noastre de la Piatra“. Se pare c�, totusi, Curtea Domneasc� ar fi anterioar� acestei date, deoarece �ntr-un act din 7 mai 1475 hotarul ocolului s�u este deja stabilit si, tin�nd cont c� unul din satele ocolului este d�ruit �nc� din 5 februarie 1468, �nceputurile Curtii Domnesti de la Piatra Neamt s-ar situa �ntre anii 1468 si 1475. De asemenea, dup� cum rezult� din cercet�rile arheologice �ntreprinse �ntre anii 1954-1955, se poate presupune c� initial constructiile nu au fost de mare amploare, acestea realiz�ndu-se abia dup� 1480.
Curtea Domneasca este restaurat� cu 300 de miliarde vechi
Restaurarea si punerea �n valoare a zonei turistice si culturale Curtea Domneasc� Piatra Neamt, prin reabilitarea, dotarea si punerea �n valoare a siturilor si cl�dirilor de patrimoniu - Muzeul de Etnografie, Muzeul de Art�, Teatrul Tineretului, Turnul Clopotnit�, Ruinele beciului si Ruinele zidului de incint� ale Curtii Domnesti si muzeul aferent, cost� 29.526.048 de lei. Din aceasta sum�, 24.074.150 de lei reprezint� cheltuielile eligibile, 778.000 de lei cheltuielile neeligibile si 4.673.897 de lei TVA. Din valoarea total� a proiectului, contributia proprie a Consiliului Judetean este de 4.532.184 de lei, din care 435.506 lei s�nt cheltuielile eligibile si diferenta, de 4.096.678 de lei, reprezinta TVA. Prin implementarea proiectului se urm�reste punerea �n valoare a monumentelor din zona studiat�, prin spatii verzi, obiecte de mobilier urban, achizitionarea unui num�r de 28 seturi de dot�ri necesare pentru echiparea corespunz�toare a Muzeului de Etnografie, a celui de art�, a teatrului si Curtii Domnesti.
|