Conacul Catargi trimite fosti primari �n judecat�
• doi fosti primari ai comunei Tupilati s�nt anchetati pentru neglijent� �n serviciu • mai exact, ei s�nt acuzati c� nu au avut grij� de Conacul Catargi, obiectiv �nscris �n lista monumenteleor istorice • conacul se afl� �ntr-o stare deplorabil�, la un moment dat aici function�nd CAP-ul din localitate • cei doi au �ncercat s� se apere, spun�nd c� imobilul nu se afl� �n proprietatea prim�riei • politistii au fost de alt� p�rere • Nep�sarea autorit�tilor din comuna Tupilati a dus la degradarea Conacului Catargi (foto), obiectiv aflat pe lista monumentelor istorice din Rom�nia. Aceasta a fost concluzia lucr�torilor de la Compartimentul Protectia Patrimoniului Cultural din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale Neamt. Timp de doi ani, politistii au efectuat cercet�ri pentru a stabili cine se face vinovat de starea jalnic� �n care se afl� conacul. Recent, ancheta a fost finalizat� cu propunere de trimitere �n judecat� a doi fosti primari. Propunerea politistilor a fost acceptat� de procurori, iar acestia au dispus trimiterea �n judecat� a lui Gheorghe Bobu, primar al comunei Tupilati �n perioada 1989-2000 si responsabil cu urbanismul si amenajarea teritoriului, �ncep�nd cu anul 2000 si a lui Petru Gherghel, primar �n perioada 2000-2008. Cei doi vor fi judecati pentru comiterea infractiunii de neglijent� �n serviciu. Politistii au constatat c� fostii primari nu au luat m�surile necesare, asa cum prevede legislatia �n vigoare, pentru a �mpiedica degradarea monumentului istoric. �n opinia anchetatorilor, primarii aveau, printre atributii, si obligatia s� �ngrijeasc� monumentul istoric din localitate. �n timpul audierilor, Bobu si Gherghel au �ncercat s� se apere, spun�nd c� imobilul nu se afla �n proprietatea prim�riei. �ns�, spun anchetatorii, legea stipuleaz� clar c� administratiile publice locale s�nt obligate s� �ngrijeasc� monumentele istorice, lucru care nu s-a �nt�mplat. �ntr-o expertiz� depus� la dosar, un specialist arat� c� este singurul imobil construit �n stil neoclasic din mediul rural �n zona Moldovei. Sub straturile de zid�rie mai noi se afl� fresce de o important� deosebit�, unic� �n Moldova, iar zidul de fortificatie este cel mai bine p�strat al unei resedinte boieresti de pe teritoriul moldav.
Conacul, sediu pentru CAP si grajd s�tesc
De-a lungul timpului, conacul boieresc a avut mai multe destinatii, ad�postind pentru o vreme sediul CAP-ului si grajd s�tesc. P�n� �n 1989, acolo a fost sediul Cooperativei Agricole Tupilati, iar din 1990, c�nd aceasta a fost desfiintat�, locul a r�mas �n paragin�. Zidurile s-au n�ruit si cu ajutorul localnicilor care au furat piatra din ziduri. Acoperisul s-a pr�busit de mult si nimeni nu a miscat un deget pentru a remedia problema. B�tr�nii satului spun c�, �nainte de ‘89, a trecut prin comun� unul din descendentii familiei, colonelul Radu Str�mbeanu, stabilit acum prin Oltenia. Acesta dorise s� vad� locurile de care poate numai auzise sau �n care copil�rise si ce a r�mas din ceea ce c�ndva a fost conacul str�bunicilor s�i. Dar a plecat dezam�git de cele v�zute si la Tupilati nu se mai stie nimic de el. �n virtutea legii privind retrocedarea bunurilor conficate de comunisti �n perioada 1945 -1989, mostenitorii familiei Str�mbeanu au revendicat ceea ce a mai r�mas din vechile imobile si p�m�ntul aferent. Conacul din Tupilati a fost construit de c�tre familia marelui logof�t Stefan Catargiu �n anul 1842, pe locul unuia mai vechi. Ansamblul de cl�diri are o suprafat� de 10.400 metri p�trati si cuprinde pe l�ng� conacul propriu-zis si o serie de dependinte, respectiv locuinte pentru �ngrijitori, grajduri, beciuri si hambare. Conacul era �nconjurat dup� modelul fortificatiilor marilor resedinte feudale, de un zid din piatr� nefasonat� cu turnuri circulare de ap�rare la colturi. Localnicii atribuie at�t turnurile de la colturile zidului de piatr� �mprejmuitor, c�t si stejarul secular de l�ng� conac perioadei de domnie a lui Stefan cel Mare. Conacul si dependintele fac parte dintr-un ansamblu arhitectural unitar �mpreun� cu Biserica Sfintii Voievozi, care se afl� �n acelasi sat, fiind ctitorit� �n 1811 de boierul Stefan Catargiu, mare logof�t si caimacam al Principatului Moldovei. Dupa venirea comunistilor la putere, �n anul 1948, conacul a fost expropriat de stat si transformat �n sediu de cooperativ� agricol� de productie. A fost folosit multi ani, f�r� s� fie �ntretinut. Nemaifiind �ngrijit, imobilul a �nceput s� se degradeze. Acum, monumentul istoric poate fi considerat o epav� �n adev�ratul sens al cuv�ntului.
|