Foniatria, un vis departe de a deveni realitate
TXT DESCHIDERE
FOTO: buburuzan,gheorghe2.jpg
• medicul sef al Sectiei ORL de la Spitalul Roman, Gheorghe Buburuzan este singurul foniatru din Moldova • demersurile sale de a �nfiinta un centru foniatric la Roman au esuat, pentru c� �n opinia sa, statul rom�n nu d� „doi bani“ pe vocea profesionistilor vocali • desi �n Rom�nia exist� doar sase foniatri, nici un teatru nu are angajat un foniatru, asa cum se �nt�mpl� �n str�in�tate • Oportunitatea �nfiint�rii unei retele foniatrice la Roman, s-a ivit �n
urm� cu mai multi ani, c�nd medicul sef al Sectiei ORL, Gheorghe
Buburuzan s-a supraspecializat �n acest domeniu. Din pasiunea
pentru a aprofunda acest segment medical, orelistul romascan s-
a specializat �n domeniul foniatriei, gratie profesorului Bogdan
Constantinescu, cel care a initiat realizarea unei retele foniatrice �n
Rom�nia, pentru prima dat�, �n urm� cumai multi ani. Printre putinii
medici orelisti din tar� care au obtinut competenta �n foniatrie, sub
�ndrumarea fondatorului foniatriei �n Rom�nia, profesor Bogdan
Constantinescu, se num�r� si seful Sectiei ORL, de la Spitalul
Roman. „Foniatria este �n t�rile civilizate o retea stabil�, la sase orelisti exist�nd c�te un foniatru. Raportat la populatie, la 200.000 de locuitori ar trebui s� existe c�te un foniatru. Cu alte cuvinte, pentru cei aproximativ 200.000 de locuitori din zona Roman, prezenta unui foniatru ar fi normal�, numai c�, �n Rom�nia exist� unul �n toat� Moldova. M-am specializat �n foniatrie, datorit� frumusetii acestei specializ�ri. Profesorul Bogdan Constantinescu, desi pensionat �n prezent, r�m�ne o personalitate de notorietate �n domeniu. La vremea respectiv�, domnia sa a �ncercat s� obtin� de la minister fonduri pentru foniatrie si n-a reusit, nimeni nu l-a ascultat, atunci a �ncercat s� formeze o retea �n foniatrie, pe care n-a reusit s� o finalizeze, pentru c� s-a pensionat. Aceast� specializare medical� se mai numeste comunicologie si se adreseaz� profesionistilor vocali din muzic� grea si trec�nd la cea usoar�. Nu discut�m despre manele sau alte stiluri care s�nt «r�gete» si nu fac parte din ceea ce se numeste muzic�. Profesionisti vocali mai s�nt actorii, avocatii, telefonistele, stiristii din televiziuni, profesorii. Din cauza folosirii incorecte a vocii mai fac disfonii hiperfunctionale ciobanii si tiganii, care au acea voce r�gusit�, spart�, �ns� pentru ei nu are important�, pentru c� oile suport� orice fel de voce, abia �si recunosc mai usor ciobanii. Nu cred c� voi mai apuca s� v�d o retea foniatric� �n Rom�nia“, a declarat doctor Gheorghe Buburuzan, medic primar ORL, specialist �n foniatrie. Acesta a mai precizat c�, foniatria nu este o meserie b�noas�, astfel c� nici un orelist nu-si pemite s� fac� o specializare pe banii lui, ca mai apoi s� nu fie pl�tit mai bine. O astfel de retea ar fi trebuit finantat� de c�tre stat. Desi �n Rom�nia exist� doar sase foniatri, nici un teatru nu are angajat un foniatru, asa cum se �nt�mpl� �n str�in�tate. Vocea profesionistilor vocali trebuie supravegheat� de un medic foniatru personal al institutiei, pentru c� o voce e o valoare national�. Orelistul romascan consider� c� statul rom�n face asigur�ri medicale pentru genunchiul fotbalistilor, dar nu si pentru vocea unui c�nt�ret de muzic� clasic�. „Am sperat c� voi putea �nfiinta la Roman un centru de foniatrie, �ns� posibilit�tile au fost minime. Dac� �n urm� cu c�tiva ani speram s� mai obtin �nc� cinci paturi �n acest scop, �ns� dup� ce am f�cut cerere c�tre conducerea spitalului de atunci, mi s-au mai luat cinci paturi, �nc�t Sectia ORL a devenit compartiment cu 20 de paturi. Str�dania mea de a cl�di un domeniu medical absolut nou �n Moldova s-a lovit de ceea ce se �nt�mpla practic �n toat� tara, dezinteres pentru pacienti, reforma medicinei rom�nesti s-a oprit �n urm� cu 20 de ani si probabil vor mai trebui �nc� pe at�t pentru ca aceasta s� se realizeze. Probabil c� vor mai dura �nc� 20 de ani p�n� la adev�rata reform� �n S�n�tate, deoarece educatia comunist� de pe vremuri s-a transmis si atualilor conduc�tori �n total dispret fat� de suferintele poporului. �n Rom�nia, sistemul sanitar detine cel mai mic procent din produsul intern brut, din Europa, �ns� nici unui guvernant nu-i este rusine cu o atfel de politic� sanitar�, ori nu se poate face reform�, f�r� bani. Ideea de a reforma medicina cu putin peste trei procente din PIB, este cel putin penibil, dac� nu chiar o jignire pentru poporul rom�n. Consider c� pentru un ministru al S�n�t�tii care a primit doar trei procente din PIB, un gest normal ar fi o demisie. Dac� toti ministrii S�n�t�tii ar refuza banii putini pentru s�n�tate, ar demisiona, poate sistemul sanitar �n Rom�nia ar prinde contur. At�ta vreme �ns� c�t situatia va continua, va fi tot asa. �n 20 de ani, un singur ministru care a �nteles lucrul acesta si a demisionat tocmai din aceste motive, a fost profesorul Brukner. �n 20 de ani, un singur ministru al S�n�t�tii a avut demnitate, probabil vor mai trece �nc� pe at�tia ani, p�n� vom avea un ministru demn de a ocupa aceast� functie. Astept s� v�d un astfel de ministru, �nc� nu-l cunosc“, a mai precizat doctor Gheorghe Buburuzan, specialist foniatru.
|