Via�� pl�tit� cu dezinteres
• num�rul donatorilor roma�cani se men�ine constant • num�rul donatorilor activi a sc�zut �ns� de la an la an, �ncep�nd cu 1995 • persoanele care doneaz� s�nge s�nt nemul�umite c� bonurile valorice nu acoper� adev�ratele nevoi ale acestora • Frecven�a don�rilor de s�nge, la Punctul de recoltare sanguin� din Roman, se men�ine constant�, �n prezent, cu toate c�, de regul�, �n aceast� perioad�, num�rul donatorilor scade. De obicei, �n acest sezon, donatorii de s�nge, mai ales cei din mediul rural, s�nt prin�i cu muncile agricole de toamn�. Cadrele medicale, de la Punctul de recoltare sanguin� Roman, au declarat c� media zilnic� se cifreaz� la 15-20 de donatori. Num�rul prezent�rilor, �n vederea don�rii de s�nge se men�ine acela�i, cel mai probabil �i din cauza faptului c�, �n aceast� toamn�, campania agricol� a �nt�rziat, ca urmare a condi�iilor meteo nefavorabile. „Noi ne bucur�m c� num�rul donatorilor se men�ine constant, pentru c�, zilnic, recolt�m, �n medie, 15-20 de pungi de s�nge �i, uneori, chiar peste aceast� cifr�. �n eviden�ele noastre s�nt �nscri�i 1.600 de donatori activi. Exist� �i acea categorie care fac acest gest umanitar pentru a veni �n sprijinul rudelor aflate �n suferin��. Preciz�m c�, potrivit statisticilor pe care le de�inem, don�rile de s�nge au �nceput s� �nregistreze o regresie, de la an la an, dup� 1995. �nainte de 1990, erau �nregistra�i �n statisticile noastre peste 3.000 de donatori activi. Ne-am �ntrebat �i noi de ce num�rul acestora a sc�zut la jum�tate, �n ultimii zece ani. S�nt mai multe explica�ii. Donatorii se pl�ng, �n primul r�nd, de faptul c� unii angajatori nu le acord� cele dou� zile libere, �n conformitate cu prevederile legale. Ba, mai mult, �n anumite cazuri, nu li se pl�te�te ziua �n care ace�tia au venit la noi, pentru a dona s�nge. Primesc aprobare, dar li se spune clar c� ziua respectiv� se consider� nelucr�toare. Unii patroni le admit doar o zi liber�, �n loc de dou�, cum spune legea“, au declarat cadrele medicale de la Punctul de recoltare s�nge Roman.
Nerecuno�tin�� fa�� de donatori
Crizele de s�nge, fie �i temporare sau de scurt� durat�, reprezint� o consecin�� clar� a disfunc�ionalit��ilor care se creaz� din cauza dezinteresului pentru donarea de s�nge. Aceast� sc�dere a num�rului de donatori este legat� �i de nemul�umirile acestora vizavi de bonurile valorice, dar �i de faptul c� nu au nici o facilitate, cum era pe vremea comunismului. „Donez s�nge, de mai bine de 20 de ani. Pe vremea aceea, aveam 22 de ani �i eram proasp�t angajat la �ntreprinderea de �evi Roman. So�ia mea a suferit o interven�ie chirurgical�, �n urma c�reia a avut nevoie de transfuzii de s�nge. Pot s� v� spun c�, atunci, era c�t pe ce ca feti�a mea s� r�m�n� f�r� mam�. Am fost a�a de bucuros c� Ioana, c�ci a�a o cheam� pe so�ie, s-a �ns�n�to�it, �nc�t din acel moment am devenit donator onorific de s�nge. Cum s-a f�cut nevasta mea bine �i s�ngele meu a ajutat-o, am considerat c� acela�i lucru trebuie s� se �nt�mple �i cu semenii mei, greu �ncerca�i de boal�“, a povestit Dumitru Gherghel, �n v�rst� de 43 de ani, din Roman. B�rbatul s-a pl�ns c� valoarea unui bon, pe care �l prime�te fiecare donator, este mic�, iar, c�t prive�te facilit��ile, nici vorb� de a�a un „lux“. „Problema este c� un donator care se g�nde�te c� s�ngele care i se recolteaz� poate salva via�a unui seam�n, nu este a�a de interesat ce r�splat� prime�te, din partea statului. Totu�i, cineva trebuie s� se g�ndeasc� �i la faptul c� bonul, pe care persoana donatoare �l prime�te, valoreaz� de fapt doar 300.000 de lei. �i dac� unitatea care prime�te aceste bonuri �i bag� pe g�t unui donator, din start, patru p�ini, �nseamn� c� omului �i mai r�m�n 260.000 de lei. Spune�i-mi �i mie, ca unui simplu cet��ean, ce po�i s� cumperi cu aceast� sum�? Ca s� nu mai spun c�, atunci c�nd un donator prime�te �i recompensa pentru cinci don�ri consecutive, �n cuantum de 600.000 de lei, v�nz�toarele �i dau opt p�ini. O dat� pentru bonul de 300.000 de lei �i apoi pentru recompensa de 600.000 de lei. Se �tie foarte bine acest lucru. C�t despre facilit��i, nici vorb� de a�a ceva, pe vremea lui Ceau�escu aveam prioritate la analizele medicale. Simplul fapt c� nu mai st�team la coad� la analize, care oricum erau gratuite pentru toat� lumea, �nsemna mult. Acum s�ntem lin�a�i, dac� intr�m la un cabinet medical peste r�nd. Oricum voi dona, �n continuare, s�nge, din motivele pe care le-am men�ionat“, a mai spus Dumitru Gherghel.
|