NEBUNII DIN(TRE) NOI

• anul trecut, ďż˝n judet, au fost depistati peste 1.200 de bolnavi psihic • ďż˝n total, peste 7.000 de persoane suferďż˝ de o formďż˝ sau alta de nebunie • 226 dintre acestia sďż˝nt considerati bolnavi psihici periculosi • culmea este cďż˝ 185 dintre acestia umblďż˝ liberi printre noi • medicii avertizeazďż˝ cďż˝ numďż˝rul bolnavilor este ďż˝n continuďż˝ crestere •

Cuvďż˝ntul nebun are ďż˝n limba romďż˝nďż˝ numeroase conotatii, ďż˝ncepďż˝nd de la cele amuzante, haioase, cu sensul de persoanďż˝ „de gascďż˝“, pďż˝nďż˝ la altele, mult mai stigmatizante si dureroase pentru cei care sďż˝nt cu adevďż˝rat bolnavi. ďż˝n ciuda faptului cďż˝ multďż˝ lume are impresia cďż˝ bolile psihice pot lovi pe orice, mai putin pe ei, medicii psihiatri avertizeazďż˝ cďż˝ numďż˝rul bolnavilor este tot mai mare ďż˝n ultimii ani si, din pďż˝cate, afecteazďż˝ persoane din ce ďż˝n ce mai tinere. Datele statistice centralizate de Directia de Sďż˝nďż˝tate Publicďż˝ aratďż˝ cďż˝ pe parcursul anului trecut au fost depistate 1.203 cazuri noi de boli psihice. 537 dintre acesti bolnavi proveneau din mediul urban iar restul de 666 de pacienti erau de la tarďż˝. De asemenea, consumul excesiv de alcool a fďż˝cut ca anul trecut, medicii psihiatri sďż˝ diagnosticheze 17 cazuri de psihoze alcoolice, 7 ďż˝n urban si 10 ďż˝n rural. Astfel, la finele anului 2009, ďż˝n evidentele medicilor si spitalelor de specialitate figurau putin peste 7.000 de persoane cu sufereau de boli psihice. Numďż˝rul pacientilor pe medii de provenientďż˝ era echilibrat, fiind cam jumďż˝tate din orase din jumďż˝tate din mediul rural. ďż˝n afara acestor pacienti, medicii psihiatri au sub observatie si 226 de nemteni care sďż˝nt catalogati drept bolnavi psihici periculosi. 152 de astfel de bolnavi sďż˝nt din mediul rural si 74 provin din orasele judetului. Numai anul trecut au fost depisati 17 astfel de pacienti care reprezintďż˝ un pericol atďż˝t pentru ei cďż˝t si pentru cei din jur. Marea majoritate a acestor pacienti de temut se ďż˝ncadreazďż˝ la grupa de vďż˝rstďż˝ 18-64 de ani si doar 22 au mai bine de 65 de ani. Toti acestia se aflďż˝ sub tratament dar culmea este cďż˝ 185 de pacienti, desi sďż˝nt un real pericol, sďż˝nt tratati acasďż˝, doar 41 dintre ei fiind spitalizati ďż˝n clinici de specialitate.

Dementa, la v�rste tot mai tinere

Bolile mintale se ďż˝mpart ďż˝n categorii majore precum tulburďż˝ri psiho-organice, tulburďż˝ri legate de uzul de substante psiho-afective, psihoze functionale, tulburďż˝ri afective, tulburďż˝ri nevrotice si tulburďż˝ri de personalitate. Multe dintre aceste afectiuni pot fi vindecate dacďż˝ sďż˝nt depistate la timp, spun medicii specialisti. Sau dacďż˝ nu sďż˝nt vindecate pot fi ameliorate astfel ďż˝ncďż˝t bolnavii sďż˝ poatďż˝ duce o viatďż˝ cďż˝t se poate de normalďż˝. „Nevrozele, depresiile si psihozele pot fi tratate cu medicamente si prin sedinte de psihoterapie. Cel mai important este ca toate aceste boli sďż˝ fie depistate la timp pentru cďż˝ un tratament impus la debutul bolii are sanse majore sďż˝ vindece pacientul fatďż˝ de ďż˝nceperea unui tratament cďż˝nd boala este deja instalatďż˝. Printre bolile care au ďż˝nceput sďż˝ aparďż˝ din ce ďż˝n ce mai des si, din pďż˝cate, la vďż˝rste tot mai tinere, este dementa. Dacďż˝ ďż˝nainte era consideratďż˝ o boalďż˝ specificďż˝ persoanelor ďż˝n vďż˝rstďż˝, trecute de 65-70 de ani, acum apare la vďż˝rste tot mai tinere, media fiind undeva pe la 45-50 de ani. Dementa este o boalďż˝ care nu poate fi vindecatďż˝ ďż˝n totalitate dar tratatďż˝ corespunzďż˝tor poate ameliora simptomele bolii si poate ďż˝ncetini foarte mult evolutia. Aceastďż˝ boalďż˝ se instaleazďż˝ lent, treptat si pot trece ani buni, chiar si ďż˝n jur de 20 pďż˝nďż˝ sďż˝ aparďż˝ primele semne evidente ale bolii. Din pďż˝cate, atunci este mult prea tďż˝rziu, tratamentul avďż˝nd rezultate minime pentru cďż˝ boala este ďż˝n stadiu avansat. Primele semne care ar trebui sďż˝ dea de gďż˝ndit sďż˝nt tulburďż˝rile de memorie“, a declarat medicul Anca Mihaela Hďż˝ncu, directoarea Spitalului de Bolnavi psihici cronici Roman.

Bolile pot lovi pe oricine

Nu exist� un portret-robot al bolnavilor cu afectiuni mintale, care s� sugereze despre un om c� e pasibil de �mboln�vire. �n plus, specialistii consider� c� multe persoane care sufer� de boli psihice nu caut� ajutor pentru c� se tem de stigmatizare si din cauza conceptiei gresite c� boala lor este netratabil�. Prin persoan� cu tulbur�ri psihice se �ntelege persoana bolnav� psihic, cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltat� psihic ori dependent� de alcool sau de droguri, precum si persoana care manifest� alte dereglari ce pot fi clasificate, conform normelor de diagnostic �n vigoare din practica medical�, ca fiind tulbur�ri psihice. Bolnavul nu este capabil s� �nteleag� semnificatia si consecintele comportamentului s�u, astfel �nc�t necesit� ajutor psihiatric imediat. Cauzele cresterii num�rului bolilor psihice este pus� de medici pe seama stresului cotidian, a problemelor sociale, dar si pe consumul excesiv de alcool si pe alimentatia nes�n�toas� care d� o patologie vascular�, care, �n timp favorizeaz� aparitia bolilor mintale. Din p�cate, bolnavii se tem s� mearg� la psihiatru de la primele simptome pentru a nu fi catalogati drept nebuni si a nu fi marginalizati din punct de vedere social si astfel ajung s� fie diagnosticati extrem de t�rziu, c�nd devin un pericol pentru ei sau pentru cei din jur.

Sot ucis bizar de nevasta bolnavďż˝ psihic

Cei 226 de bolnavi psihici periciulosi s�nt considerati de medici un pericol si pentru ei dar si pentru cei din jur. Marea majoritate s�nt tratati la domiciliu din diverse motive si s�nt adev�rate bombe cu ceas. Pot exploda oric�nd si f�r� nici un avertisment premerg�tor iar medicii sustin c� bolile psihice s�nt imprevizibile. La finele anului trecut, �n Piatra Neamt a avut loc o crim� bizar�. O femeie de 63 de ani, cunoscut� ca av�nd afectiuni psihice, si-a ucis sotul �ntr-un moment de furie. Aceasta l-a asfixiat pe b�rbat �ndes�ndu-i pe g�t coc� si bancnote de 5 lei t�iate. Administratorul blocului si locatarii au g�sit cadavrul victimei �n buc�t�rie, iar femeia, �n genunchi, c�nta. Ucigasa a fost internat� �n Sectia psihiatrie a Spitalului Judetean. Culmea este c�, doar cu trei zile �nainte de tragedie, femeia a mai avut un episod violent dar cum a refuzat s� mearg� la spital cu ambulanta chemat� de vecini, a fost l�sat� �n pace. Aceasta era �n evidentele medicilor ca fiind bolnav� psihic �nc� din anul 1987, fiind diagnosticat� cu delir senzitiv de relatie. Ne�ntelegerile dintre cei doi soti erau vechi si cauzate at�t de afectiunile medicale, dar si de consumul de alcool. Problemele de s�n�tate ale pacientei s-au acutizat �n momentul �n care unicul ei fiu s-a sinucis la v�rsta de 24 de ani, arunc�ndu-se de pe un bloc.