• aceasta ar fi fost v�rsta pe care ar fi �mplinit-o fostul dictator • Monitorul v� prezint� o altfel de biografie a cuplului Nicolae �i Elena Ceau�escu •
Ast�zi, 26 ianuarie a.c., Nicolae Ceau�escu ar fi �mplinit 88 de ani. Invers dec�t nostalgicii, v� propunem un fragment din „Haita. Incredibila biografie a domnului Nicolae Ceau�escu“, o lucrare de mai mari dimensiuni, scris� de Cristian Timofte, gazetar, colonel (r) �i amuzat biograf declarat al dictatorului. Textul se afl�, pe undeva, �ntre gazet�rie �i proz�, iar dac� Monitorul, edi�iile de Neam� �i Roman, �i acord� spa�iu, asta �nseamn� c� e de bine, de normalitate.
24 de ani de dictatur� ceau�ist� grea, rea a' driacu'
VORBIM DESPRE VENIREA lui la putere, adic� despre anul 1965, iulie, 19-24, c�nd Ceau�escu avea 47 de ani �i c�nd a fost ales secretar general al Partidului Comunist Rom�n, adic�, practic, �ef al statului. Dumitru Popescu, zis Dumnezeu, poveste�te ceva, �ntr-o carte, despre cum a fost cu Congresul IX al PCR, despre cum Ceau�escu a rupt coada la ibric, d�ndu-se la birocra�ii �nv��a�i s� fac� Raportul �n �ase luni �i oblig�ndu-i s�-l fac� �n doar c�teva s�pt�m�ni, el muncind cot la cot cu ei �i �tiind regula de a nu arunca la co� prima variant�. (C�nd comuni�tii rom�ni veniser� la putere, patru din cinci rom�ni tr�iau la �ar�. �n 1981, mai bine de jum�tate din popula�ia Rom�niei locuia �n ora�e, un lucru petrecut �n cea mai mare parte a blocului comunist, d�nd na�tere, �n s�nul leaderilor de partid din aceste ��ri, unor sentimente asem�n�toare acelora pe care prim-ministrul polonez Mieczslaw Rakovski, destul de lipsit de diploma�ie, le-a exprimat, c�nd a vorbit cu ostilitate muncitorilor portuari din Gansk, �n ajunul alegerilor din 1989: ...dac� nu ar fi fost comunismul, voi to�i gr�mad� �nc� a�i mai fi p�scut vacile - Mark Frankland).
Noaptea care a urmat mor�ii lui Dej a fost de-a dreptul paralizant�: cotcod�celi, gui��turi, groh�ituri, urlete, zbierete, �ipete, miorl�ituri, �n fine, toate animalele fuseser� isterizate de c�inii Bucure�tilor, care turbaser� �n mas�, �nregistr�ndu-se, �n acea sear� �i noapte, la Spitalul Victor Babe�, peste 650 de cazuri, toate victimele fiind vaccinate antirabic, epuiz�nd inclusiv stocul strategic al Ministerului Armatei. Victimele, ca s� fim corec�i din punct de vedere istoric, f�ceau parte, �n marea lor majoritate, din categoria intelectualilor �i a copiilor afla�i singuri pe strad�. C�nd a sunat Maurer la telefon, Ceau�escu, �n chilo�i, proasp�t ie�it din iatacul Elenei lui, se afla �nchis �n baie, unde tocmai �i termina de f�cut bucla cu drotul electric, Made in Germania. Dup� ce informa�ia de la telefon devenise cert�, sub frizura cu bucl� a �nceput s� se coac�, �ntr-un ritm �ngrijor�tor, destinul Rom�niei pentru urm�toarele dou� decenii �i ceva.
Despre generalul Ceau�escu, 47 ani, simplu secretar al CC al PCR, trist membru al cortegiului funerar, se �tia de c�tre cei din primele r�nduri c� era un apropiat al PUTERII. La Congresul al IX-lea al partidului a fost ales secretar general. C.V.-ul s�u, prezentat de Maurer, era impresionant: lupt�tor comunist, ilegalist, �nchis la Doftana, Jilava, Caransebe�, unde i se t�iase p�n� �i v�rful limbii (motiv mai mult dec�t scuzabil pentru g�ng�veala, r�r�iala �i b�lbele personajului), un comunist cu origine s�n�toas�, fiu de ��ran, p�m�ntean. I-au fost, �i atunci �i ulterior exploata�i p�n� �i p�rin�ii, Andru�� �i Alexandra, supu�i mai t�rziu unei nereu�ite opera�iuni de sanctificare ortodox�.
„Nicolae Ceau�escu, este un �ef de stat puternic, independent, care a men�inut rela�ia cu China“
Presa comunist�, �n extaz, juiseaz� apoi pe tema t�n�rului conduc�tor al Rom�niei. Ani �i ani, p�n� �n decembrie 1989, c�nd este �mpu�cat ca un c�ine, chiar mai r�u. Dar s� vedem ce face, �n acest timp, Conduc�torul. Este greu de crezut, dar chiar �n aceast� perioad� fast�, dup� victoria de la Congresul al IX-lea al PCR, Nicolae �i preg�te�te, neab�tut, examenul de bacalaureat. A�a c�, �n decembrie 1965, pe Bulevardul 1 Mai, fost Filantropia (pe l�ng� Pia�a Domenii), secretarul general al CC al PCR, practic st�p�nul Rom�niei, �i trece, acolo, �ntr-un cadru intim, bacalaureatul, intr�nd �n posesia unei diplome maro, deschiz�toare de noi orizonturi intelectuale, cu num�rul 351243. Diploma maro, decent, confirm� urm�toarele: �n urma examenului depus �n sesiunea noiembrie 1965, la �coala Medie nr.10, Bucure�ti, �n anul �colar 1964/1965, prezenta Diplom� de Maturitate, sec�ia..., spre a se bucura de toate drepturile acordate de legile �n vigoare. Astfel, cu studiile puse la punct, oamenii puterii au putut r�sp�ndi zvonul c� cei doi s�nt buni prieteni, c� nu'� ce �coal� au f�cut ei pe la Oxford, �mpreun�, oricum chestii confiden�iale, secrete, aruncate �n memoria colectiv�. A�adar, pe 2 august 1969, pre�edintele SUA, st�p�nul de atunci al lumii, Richard Nixon, se pare coleg de facultate cu gazda, pe la Oxford, cic�, viziteaz� Rom�nia lui Ceau�escu. Persoana noteaz� �n Jurnalul s�u, devenit public, urm�toarele: 02.08.1969. Ateriz�nd la Bucure�ti, am devenit primul pre�edinte al USA care sose�te �ntr-o vizit� oficial� �ntr-o �ar� satelit. Pre�edintele rom�n, Nicolae Ceau�escu, este un �ef de stat puternic, independent, care a men�inut rela�ia cu China, �n ciuda permanentei amenin��ri a unei interven�ii a ru�ilor �n Rom�nia, asemeni celor din Ungaria, �n 1965, sau din Cehoslovacia, �n 1968. P�n� acum, el a reu�it, cu abilitate, s� p�streze un oarecare echilibru. Fusesem prevenit c� trebuie s� m� a�tept la o primire plin� de curtuazie, dar amploarea, entuziasmul spontan al mul�imii au dep�it toate speran�ele mele. La un moment dat, Ceau�escu �i cu mine am fost literalmente prin�i �n mijlocul mul�imii care c�nta �i dansa pe str�zi. Dup� vizit�, c�nd, �mb�tat de c�ldura maselor, aproape c� uitase s� fie el �nsu�i, s-a insinuat �n via�a lui Ceau�escu, parc� trimis, tovar�ul Corbu. Un labrador megaloman, cu o �inut� majestuoas�, acceptat aproape imediat �n nomenclatur�. Corbu a �nv��at repede limba rom�n� �i a devenit prim sfetnic, adic� un fel de prim consilier. Numai cu Nicolae se �n�elegea, pe limba lui matern�, dar c�inele, prezent la piciorul fotoliului, la �nt�lnirile importante, t�c�nd, recepta �i �n�elegea tot. Apoi, se �nchideau am�ndoi �n baia antifonat�, de unde nu se auzeau h�m�ieli �i l�tr�turi p�n� la r�gu�ire. Tot �n baie, fapt dovedit, Ceu�escu �i p�lmuia mini�trii, �n prezen�a c�inelui Corbu.
Pe de alt� parte, Elena sim�ea c� pierde teren, iar ofensiva tovar�ului Corbu, m�ng�iat permanent pe cap de st�p�n, �i ascultat ca un consilier de tain�, o aducea la isterie. �n cele din urm�, echilibrul a fost adus de �arona, o c��ea rafinat�, cu care Corbu, �n timp, s-a dedat la perversiuni sexuale canine inimaginabile.
„Mihai Pacepa, celebrul general Pacepa i-a adus-o pe �arona“
Mihai Pacepa, celebrul general Pacepa i-a adus-o pe �arona, de�i se mai spune c� ace�ti c�ini, Corbu �i �arona, au fost d�rui�i, ca pereche, familiei preziden�iale a Rom�niei de c�tre chiar Maiestatea Sa Regina Angliei, care i-a �i tras cu calea�ca regal� prin Trafalgar Square, ca un mic simbol reparatoriu pentru m�g�ria f�cut� Rom�niei, dup� r�zboi, de c�tre marele fum�tor de trabucuri cubaneze, Sir Winston Churchill, un alcoolic obsedat de putere, un �nfumurat, un gr�san nesim�it, na�ionalist �i egocentric la s�nge, cu maniere �i melon, dar f�r� scrupule, ca mai to�i insularii definitiv bolnavi de nostalgia puterii fostului lor imperiu.
�nainte de apari�ia �aronei, gelozia atinsese culmi inimaginabile �n familia preziden�ial�:
- Nicule, de-acu' �nainte s� te culci cu potaia, cu tov. Corbu al t�u, el s�-�i fac� toate hachi�ele tale de bolnav la cap, c� de la mine nu mai vezi ni'ca, �n�elegi, ni'ca (arat�, cu dou� degete de la m�na dreapt�, �ncruci�ate).
- Eleno, tu ui�i c� noi lupt�m pentru cauza clase muncitoare �i a ��r�nimii muncitoare...
- Hai sictir, b�i, Nicule, scute�te-m� de vr�jelile astea! Tu �tii ce-a p��it Iosif Broz Tito cu nevast�-sa, �tii, nu?, c� aia a fugit �n Occident, unde a v�rsat tot, nu? �i mai �tim noi �i altele, ce crezi tu?! (Viorica Paraschivescu, servitoare �n casa Ceau�escu timp de 17 ani, credibil�, f�r� memorii publicate).
Da, vizionarea filmelor porno �i ascultarea, prin microfoanele serviciilor secrete, a tot ce se �nt�mpla prin casele membrilor CC ai PCR o cam t�mpiser� pe nevast�-sa, pe Elena, �efa Cabinetului Doi. Ea, �n fond, era o fat� bun�, m�moas�, dar i se cam urcase PUTEREA la cap. Ea, Elena, le spunea c�inilor copii. De unde iau m�ncare pentru copii? Unde s�nt copiii? Dar ea, ca femeie, din punct de vedere sexual, se sim�ea neglijat�. �nso�it de doi c�ini, doi dobermani, poten�ial fioro�i, Ceau�escu conducea Rom�nia, o st�p�nea f�r� ca nimeni s� �ndr�zneasc� a mi�ca �n front. Dup� dou�zeci de ani de dictatur�, totul era de neclintit, func�ion�nd doar dup� proiectul aflat �n mintea lui. Rom�nia era �ara Ceau�escu. Un singur exemplu, banal, stupid, semnificativ: fotografia lui retu�at�, cu bucl�, ap�rea inclusiv pe coperta revistei Femeia, o revist� cu c�teva pagini color, editat� �i tip�rit� la Casa Sc�nteii, actualmente Casa Presei Libere din Rom�nia.
Mai cit�m: Ceau�escu a avut curajul s� fac� ceea ce ceilal�i conduc�tori est-europeni au fost adesea tenta�i s� fac�, dar nu au �ndr�znit: s�-�i trateze clasa muncitoare cu toat� duritatea pe care el considera c� o merit�. Aceast� atitudine tipic� s-a putut vedea la construc�ia metroului din Bucure�ti, unde el a dorit ca sta�iile s� fie distan�ate �ntre ele, pentru c� el considera metroul ca fiind doar un mijloc de transportare a muncitorilor de acas� la fabric� sau la punctele de lucru �i �napoi. Cu mare greutate a putut fi convins s� permit� executarea unei alte sta�ii �n mijlocul ora�ului, considerat� ca un lux al vie�ii urbane.
Articole similare:
Disput� Roman - Piatra pe tema tezaurului confiscat pentru Ceausescu
TEZAURUL lui CEAUSESCU, �napoi la Neamt
DOSARE NECENZURATE: Sosia lui Nicolae Ceausescu si cacealmaua de la T�rgoviste
DOSARE CENZURATE: �n c�utarea Averii Dracului
Tezaur pentru Nicolae Ceau�escu
Nicolae Ceau�escu - 88 de ani
Autentificare
