Povesti (re)povestite de-nghetul lacului Bicaz
• lacul de acumulare de la Bicaz a �nghetat bocn� �n aceast� iarn� • locuintele pe pontoane au fost duse �n larg pentru a nu r�m�ne suspendate pe mal • odat� lacul �nghetat, oamenii �si amintesc de lucruri ce se petreceau cu multi ani �n urm� • pe gheat� se trecea lesne de pe un mal pe altul la pas, sau cu sania tras� de cai ori cu... tractorul • Lacul Izvoru Muntelui - Bicaz a devenit o mare �ntindere de gheat�, ca urmare a gerurilor n�praznice din aceast� iarn�. Temperaturile lunii ianuarie, cobor�te mult sub zero grade, au f�cut ca luciul de ap� s� capete imaginea unui adev�rat si imens patinoar. Asta, p�n� mai zilele trecute, c�nd z�pada abundent� a transformat totul �ntr-un alb imaculat, cre�nd acum impresia unui decor hibernal demn de Polul Nord. �n imediata apropiere a barajului, locuintele lacustre, ancorate vara la mal, iar iarna slobozite �n larg, pentru a nu r�m�ne „sp�nzurate“ de maluri, au fost prinse �ntre gheturi, accesul proprietarilor la acestea f�c�ndu-se doar cu piciorul. Ambarcatiunile ce compun flota firmei Moldoturism, s�nt puse zilnic �n miscare at�t c�t s� sparg� gheata din rada portului, �nlesnind astfel cobor�rea sau urcarea pontonului hotelului plutitor �n functie de cresterea sau sc�derea nivelului apei din lac. Din zona portului pot fi observati zilnic pescarii la copc�, precum niste mom�i misc�toare dornice de vreun biban la gr�tar. Din spusele marinarilor, lacul n-a mai fost �nghetat ca-n aceast� iarn� de vreo cinci ani. „Asta, datorit� iernilor bl�nde din ultima perioad�, c�ci, �n urm� cu c�teva zeci de ani, �nghetul era o problem� curent�. Nu �nt�mpl�tor, localnicii, �nv�tati pe atunci cu fenomenul, deveniser� adev�rati temerari, f�c�ndu-si trecerea de pe un mal pe altul pe gheat�, scurt�ndu-si pe timpul iernii drumul de la Hangu ori Buhalnita la Izvoru Alb“, a povestit unul dintre marinarii din Portul Bicaz. Desigur, omul s-a referit la trecerea pe podul de gheat� cu piciorul, sania sau chiar cu tractorul.
Istorii cu tractorul peste lac si cu activistul de partid
Povestea cu tractorul a r�mas de pomin� �n istoria locului. „Asta era prin ‘63, c�nd un izvoran, Ion Cobuz, tractorist forestier s-a g�ndit cum s�-si duc� tractorul de la Buhalnita la Izvoru Alb f�r� s� mai ocoleasc� prin Izvoru Muntelui. Nu pentru c� pe-atunci nu s-ar fi g�sit motorin�, dar ca s� ajung� mai repede acas�. Si ce i-a trecut prin cap? A b�gat tractorul �n viteza �nt�i, i-a dat drumul singur, iar el a mers �n urm�, la ceva distant�, ca �n caz de, doamne fereste, s-ar fi �nt�mplat s� se rup� gheata m�car el s� scape. Si-a ajuns cu bine. La �nceput i-am zis c�-i nebun, dar pe urm� l-am f�cut eroul satului. Asta-n glum�, c�nd ne �nt�lneam seara la c�rcium� la un rachiu“, avea s� ne povesteasc� nea Ghit� Ungureanu, un izvoran de ob�rsie, ce tr�ieste acum �n Bicaz.
Apoi, aveam s� mai afl�m c� cei din Ceahl�u, care aveau f�n �n muntele Buba, iarna treceau peste lac si-si c�rau f�nul cu sania acas�. Nu mai spunem de cei care treceau cu piciorul. „Dimineata, pe lun� plin�, b�rbatii din Izvoru Alb plecau la lucru, scurt�ndu-si drumul tot peste gheat�. Ca s� nu cad� �n vreo copc� de-a pescarilor, luau cu ei c�te o beldiut� (n.r. - un b�t mai gros) pe care-o tineau sub brat. Dac� s-ar fi �nt�mplat s� cad�-n ap�, beldia ar fi r�mas pe gheat�, iar omul prins de ea s-ar fi tras afar�. Au fost cazuri de oameni care au avut ghinion, dar au sc�pat cu bine aleg�ndu-se doar cu c�te-o spaim� zdrav�n�. Mi-aduc aminte de unul Vasile Feraru si de unul Ursu“, a spus nea Gheorghe Ungureanu. Tot de la el aveam s� mai afl�m una bun�. Prin acelasi an, ‘63, cu ocazia alegerilor de atunci, un oarecare Lupu, activist de partid venit de la centru �n campanie prin zon�, trebuia s� aib� o �nt�lnire si cu electoratul din satul Izvoru Alb. Si cum descinsese �nt�i la Dur�u, trebuia adus la Izvoru Alb foarte repede. De ast� dat� c�l�uz� a fost chiar nea Ghit� Ungureanu, primar la Izvoru Alb, localitatea av�nd pe-atunci statut de comun�. Ca s� ajung� la timp, au luat-o pe scurt�tur�, pe gheat�. „Mare i-a fost frica s� nu cad� cumva la ap�, asa c� s-a tinut tot drumul de bratul meu. Dup� adunare de la Izvoru Alb, tot asa p�n� la Ruginesti, unde-l asteptau masinile oficiale. C�nd s-o v�zut omul pe uscat mi-a zis vreo dou� ca s� le tin minte“, ne-a spus izvoranul z�mbind.
Greu si pe la cresc�toriile de p�str�v
�n prezent, oamenii din zona lacului nu se mai �ncumet� s-o fac� precum �n tinerete, doar c�te vreo-unul, pe ici pe colo, si numai cu piciorul, dar pe distante mici. „Am mai �mb�tr�nit si nu mai avem curajul din tinerete. Acum, c�nd aud cum sc�rt�ie gheata sub picioare, m� ia cu frig pe sira spin�rii“, a ad�ugat interlocutorul nostru. Si totusi, cic�, s-ar mai fi g�sit un curajos, care si-n aceast� iarn�, si-ar fi adus lemnele din Izvoru Alb, peste lac, cu sania tras� de cal, dar nimeni nu stie exact despre cine ar fi vorba. C�t priveste latura stiintific� a fenomenului, specialistii spun c� �nghetul lacului �ncepe �ntotdeauna din amonte, la v�rsarea r�urilor Bistrita si Bistricioara de unde se extinde treptat �n functie de durata si intensitatea temperaturilor sc�zute, p�n� spre baraj. �n faza maxim� de �nghet, podul de gheat� m�soar� o grosime care variaz� �ntre 40 si 60 de centimetri �n zona de la coada lacului si 10 - 15 centimetri la baraj. Dezghetul se realizeaz� pe etape, primele semne de dezghet ivindu-se, la �nceput de martie, tot �n zona din amonte, adic� la v�rsarea Bistritei �n lac. Revenind la modul �n care oamenii localit�tilor riverane lacului si-au adaptat de-a lungul timpului preocup�rile cotidiene la conditiile de �nghet a apei, circul� �n zon� tot felul de povesti, care mai de care mai interesant�. Cert este, c� probleme au fost si s�nt. Doar un exemplu: cresc�toriile de peste, nu putine la num�r, se confrunt� cu mari probleme c�nd lacul �ngheat�. Bazinele r�m�n�nd sub gheat�, alimentarea p�str�vului se face doar la copc�. Fenomenul �ngreuneaz�, astfel, supravegherea st�rii de crestere si a s�n�t�tii efectivelor piscicole, iar transportul cu barca a materialelor si a personalului este �nlocuit cu transportul pe sanie. De aceea, se spune c�-n prezent, lumea priveste fenomenul �nghetului ca pe o greutate �n plus, fie c�-i vorba despre omul de r�nd ori despre �ntreprinz�torii piscicoli, fie despre cei aflati la c�rma serviciilor turismului din zon�. Norocul e, c� �n ultima vreme, �nghetul se produce mult mai rar ca-n trecut.
|