O iarn� grea ne mai lipsea
Rom�nul face, zice-se, haz de necaz, particularitate de comportament cel putin stranie. M� rog, stim din istorie c� dacii mureau r�z�nd pentru a nu ajunge la Zamolxis sus, �n �mp�r�tiile lui, cu niste moace pleostite, �ntrist�ndu-l pe zeu. Azi, pe iarna asta nemiloas�, care se adaug� s�r�ciei, somajului care pare, conform contabilit�tii FMI, mult mai ap�sat, �n lipsa lemnelor de foc si a banilor de p�ine s-a cam dus si hazul de necaz. Si totusi el mai r�zbate pe ici pe colo. Un fost coleg de scoal� de la mine din S�ngeru unde m� chinui de c�tiva ani s� pun �n circuitul public un muzeu al pietrelor cioplite de t�rani, m-a oprit vesel. P�rea �nsufletit de o tuic� fiart� si cu o imens� poft� de comunicare. Tu �ti mai aduci aminte bancul �la cu Bul�? Care zic, fiindc� erau o droaie? �la cu ce ne mai lipseste! M� chinui s� fac o conexiune de memorie dar nu-mi iese. M�, zice �nsufletitul meu fost coleg, vine profesoara �n clas� si �ntreab� elevii: ce v� lipseste vou� copii acas�? Gigel zice c� n-au de niciunele. Lili, o fetit� c�rliontat�, spune c� lor le lipsesc uleiul, zah�rul care era pe cartel�, iar mama care a stat la coad� de la miezul noptii n-a mai apucat un pui de Crevedia si s-a �ntors acas� doar cu o pung� de tac�muri, adic� de gheare. Bul�, chestionat la r�ndu-i, r�spunde relaxat: nou� nu ne lipseste nimic, tovar�sa. Cum asa m�i Bul�, se mir� profesoara, chiar aveti tot ce v� trebuie? Da, r�spunde hot�r�t elevul. Pe regulile maieuticii socratiene, profesoara insist� cu �ntreb�rile. Cum ti-ai dat tu seama de acest lucru, cine ti-a spus c� nu duceti lips� de nimic? Tata, zice Bul�. A venit ieri de la scoal� sor�-mea care are 14 ani si a zis c� e gravid�. �l b�tr�n a zis atunci c� asta ne mai lipsea c� �ncolo le aveam pe toate.
Iarna asta care pare o surpriz� meteorologic� doar �n raport cu iernile trecute c�nd �nmugureau zarz�rii �n ianuarie si �nfloreau �n februarie, dar e �n logica noastr� geografic� (�mi amintesc o iarn� teribil� de prin anii cincizeci si ceva) e ceea ce trebuie s� fie. Poate un pic prea c�tr�nit�. Si atunci? Coregrafia de necazuri si am�r�ciuni e prea bogat�, stufoas� as zice. Spuneam c� socotitorii de la FMI care nu se prea p�c�lesc la cifre ne anunt� un milion de someri pentru acest an, f�c�ndu-l s� roseasc� pe Boc (rosesc vreodat� politicienii nostri?), premierul care anunta recent, cu glas ap�sat de purt�tor de curea lat�, c� somajul nu numai c� nu va creste peste sase sute de mii, dar va sc�dea. Na! Vin tic�losii �stia de peste Ocean si dau, scuzati, cu mucii �n fasole. Dar nu cumva se p�c�lesc si contabilii americani? Ieri m-a oprit un b�rbat scund, cam de 40 -45 de ani, pe care �l stiu vag, din vedere. N-aveti ceva de lucru pentru mine pe la muzeul pe care-l faceti? Ce meserie ai? Am lucrat la Plopeni, la armament, specialist �n explozivi. Ce s� fac, zic eu, cu un specialist �n explozivi? Car pietre, zice omul, duc cu c�rca, fac orice. Sotia lui n-a lucrat niciodat� si nici cele dou� fete majore n-au carte de munc� undeva. �n casa lui erau de fapt patru someri si nu doar unul, cel contabilizat de FMI. Somerii nostri reali s�nt deci mult mai numerosi. Nu te pot ajuta, i-am r�spuns cu tristete omului. Muzeul e o donatie personal�, �l fac �ncet, �ncet din economiile mele. Poate dac�, cine stie, acest obiectiv cultural la care voi ad�uga si o tab�r� de sculptur� sub genericul „E loc s� se mai nasc� Br�ncusi“ va reusi s� sensibilizeze vreun for, ceea ce nu prea cred, atunci mai vorbim. Nu m� uitati! Nu te uit, zic eu ca s� nu-l descurajez. E si el unul care le are pe toate. Nu-i lipseste nimic. P�n� una alta iarna sufl� z�pad� �n geamuri iar temperaturile ne seac� la ficati.
|