Arhimandritul Teofil Panait - o viat� mult prea scurt�
Se spune c� citind mai mult citesti mai bine, rug�ndu-te mai mult te rogi mai bine, pict�nd mai mult pictezi mai bine, vorbind mai mult vorbesti mai bine, scriind mai mult scrii mai bine si tot asa. �n toate exist� un exercitiu... �ntr-una din clipele mele de retragere, reculegere si meditatie �n linistea od�ii de la Biblioteca M�n�stirii Secu, acolo unde, din darul lui Dumnezeu, �mi duc ascultarea ca un prinos de jertf� pentru Hristos, am avut bucuria de a r�sfoi adeseori pagini cu slove vechi. C�ci nu numai trupul, ci si sufletul si mintea au nevoie de hran�. Mai ales c�nd �ti apleci privirea si inima peste chipurile �nsemnate de alt�dat�, acestea prin viata lor, te �ndrum� s� �nveti din greselile sau �mplinirile acelor vremuri. Mintile luminate s�nt de p�rere c� cine �si uit� trecutul este condamnat s�-l repete. Cred �ns� c� unii oamenii s�nt mai puternici dec�t contextul �n care tr�iesc, dec�t istoria... �ntre anii 1978 - 1981, trei preoti rom�ni: P�rintele Irineu Ilie (+1986), P�rintele Teofil Panait (+1992) si P�rintele Irineu Ioan Cr�ciun puneau bazele primei Biserici Ortodoxe din Irlanda, cu adresa �n 47 Arbour Hill, Dublin 7, recunoscut� de toti str�inii ca fiind prima „Ctitorie de suflet Rom�neasc�“ din aceast� tar�. Ea a devenit astfel Biserica-Mam� a tuturor credinciosilor ortodocsi tr�itori �n Irlanda, indiferent de etnie sau limba vorbit�. A fost o mare bucurie si binecuv�ntare pentru acele vremuri, ce s-a perpetuat �n timp. Ast�zi acest gest ne onoreaz� si �nnobileaz� inimile, stiind c� P�rintii Irineu Ilie si Teofil Panait au fost vietuitori ai M�n�stirii Secu. Acestia au f�cut cinste at�t m�n�stirii, c�t si Bisericii, �n lucrarea misionar� pe care au s�v�rsit-o cu n�dejde la Domnul pe parcursul �ntregii vieti.
„Adeseori revenea la Secu, culeg�nd de fiecare dat� c�te un parfum de nostalgie ce se odihnea parc� pe cerdacurile si aleile vechii chinovii“
Am�ndoi si-au scris o pagin� frumoas� de existent� �n aceast� lume, ce uneori parc� a fost prea vitreg� cu d�nsii... Memoria le este pretuit� nu numai prin faptul c� au studiat �n Irlanda, au fost Superiori la Locurile Sfinte si Reprezentanti ai Patriarhiei Rom�ne la Ierusalim, stareti de m�n�stiri, c�t mai ales prin adierea de smerenie pe care au l�sat-o �n urma lor... Arhimandritul Teofil Panait s-a n�scut la 4 aprilie 1953, �n comuna Sirna, din judetul Prahova ca un dar a lui Dumnezeu. A absolvit Seminarul Teologic din Bucuresti, continu�nd studiile superioare la Institutul Teologic Ortodox tot din Bucuresti. Aici si-a sustinut lucrarea de licent� la catedra de muzic� bisericeasc�. Fiind doritor de o viat� aleas�, d�ruit� �n totalitate lui Dumnezeu, �n septembrie 1977 este �nchinoviat la M�n�stirea Secu din judetul Neamt. La 7 ianuarie 1978 a fost tuns �n monahism, iar la 30 iulie, acelasi an, a fost hirotonit diacon. Printre talantii pe care i-a primit de la Dumnezeu a fost si acela de a �nfrumuseta slujbele prin vocea melodioas� pe care o avea si o cultivase de-a lungul anilor, spre a �nmulti darul ce l-a primit de la Dumnezeu. Astfel, fiind putini tinerii care p�seau pragul m�n�stirilor si �mbr�tisau viata monahal�, pentru modul deosebit �n care slujea si �l sl�vea pe Dumnezeu, este transferat diacon la Catedrala Mitropolitan� din Iasi �n septembrie 1978, unde va sluji cu bucurie spre folosul Bisericii. Pentru calit�tile sale alese, �n februarie 1979 este trimis la o burs� de studii �n Irlanda, la Universitatea Pontifical� din Maynooth, unde urmeaz� cursurile de doctorat, fiind unul dintre putinii ortodocsi care au studiat la aceast� Universitate. Tot �n acea perioad� este trimis la studiile de doctorat si P�rintele Irineu Ilie, viitorul staret al M�n�stirii Secu, tot la Facultatea de Teologie din Maynooth - Dublin (Irlanda). Acestea se petreceau �n timpul st�retiei la M�n�stirea Secu a P�rintelui Arhimandrit Gherontie Stefan. �ntorc�ndu-se acas�, �n februarie 1982 �si reia activitatea la Catedrala Mitropolitan� din Iasi. Aici a aflat mult� m�ng�iere si folos duhovnicesc st�nd �n preajma raclei Sfintei Cuvioase Parascheva, cea care strecoar� discret �n inimile multora daruri duhovnicesti si bucurii sfinte... Este hirotonit ieromonah la 14 martie 1982, iar peste o lun�, la 1 aprilie 1982, �i este �ncredintat� functia de Superior al Asez�mintelor rom�nesti din Tara Sf�nt�, unde a r�mas p�n� �n prim�vara anului 1986, c�nd a venit la Bucuresti, fiind numit staret al M�n�stirii Cernica p�n� �n anul 1990. Adeseori revenea la Secu, m�n�stirea sa de metanie, culeg�nd de fiecare dat� c�te un parfum de nostalgie ce se odihnea parc� pe cerdacurile si aleile vechii chinovii. Le spunea monahilor si fratilor pe care �i �nt�lnea �n cale s�-si transmit� unii altora, nu numai poverile si sup�r�rile vietii, ci mai ales bucuriile si �mplinirile, pentru a le deveni astfel crucea mai usoar� de purtat.
„Cuget�nd la cele ascunse despre Dumnezeu, fii evlavios cu prisosint�, bun, cuminte, bl�nd, darnic dup� putere, drept, necert�ret si cele asemenea“
�n perioada urm�toare anilor 1990 va fi preot slujitor la M�n�stirea Ciorog�rla din comuna Samurc�sesti, judetul Ilfov si director al Asociatiei Bisericilor Crestine din Rom�nia, p�n� la data de 13 februarie 1996, c�nd trece la Vesnicele L�casuri, �n urma unei boli cronice, netratat� la timp. Dar asa cum spunea odinioar� Sf�ntul Ioan Hrisostom, Arhiepiscopul Constantinopolului: „moartea nu e moarte, ci plecare si mutare de la cele mai rele la cele mai bune“. Era un bun c�nt�ret si compozitor de muzic� bisericeasc� de traditie bizantin�. A compus al�turi de P�rintele Arhidiacon Sebastian Barbu Bucur numeroase c�nt�ri, printre cele mai cunoscute fiind „Si ne auzi“, (glas 8, Liturghia Sf�ntului Ioan Gur� de Aur pentru slujba cu Arhiereu). Deschiz�nd si cuf�rul de amintiri ale p�rintilor mai vechi din M�n�stirea Secu, pe l�ng� datele ce le-am asezat discret pe h�rtie, am cules multe suspine, regrete si luminite �n ochi pentru cei doi p�rinti. G�ndurile lor s-au �ncheiat solemn cu slovele „p�rinte, au murit am�ndoi mult prea devreme...“ Omul este un altar de jertf�, iar pentru crestin, orice p�m�nt str�in �i este patrie si orice patrie �i este un p�m�nt str�in. Asa a fost si cu regretatul P�rinte Arhimandrit Teofil Panait. Am rezemat la loc, �n raft, registrul cel vechi si plin cu nume, medit�nd la cele g�site. Filocalia ce o aveam deschis� pe marginea mesei de lucru m-a ajutat s� �nchei cu multumire �n suflet si aceast� zi, simpl� si obisnuit� pentru unii, nou� pentru altii. Ochii mi s-au aplecat ascult�tori pe r�ndurile Sf�ntului Antonie cel Mare, ce parc� �mi soptea mai actual ca niciodat�: „Cuget�nd la cele ascunse despre Dumnezeu, fii evlavios cu prisosint�, bun, cuminte, bl�nd, darnic dup� putere, drept, necert�ret si cele asemenea. C�ci aceasta este avutia sufletului care nu poate fi niciodat� furat�: s� placi lui Dumnezeu prin unele ca acestea si s� nu judeci pe nimeni sau s� zici cutare este r�u si a p�c�tuit, ci mai bine este s�-ti cauti de p�catele tale si s� privesti �n tine purtarea ta, de este pl�cut� lui Dumnezeu. C�ci ce ne priveste pe noi dac� altul este r�u?“.
|