Eminescu - 160 de ani de eternitate

„Trebuie sďż˝ fim un strat de culturďż˝ la gurile Dunďż˝rei; aceasta e singura misiune a statului romďż˝n si oricine ar voi sďż˝ ne risipeascďż˝ puterile spre alt scop pune ďż˝n joc viitorul urmasilor si calcďż˝ ďż˝n picioare roadele muncei strďż˝bunilor nostri“, scria poetul ďż˝ntr-un articol din 2 noiembrie 1879

Eternitatea eminescianďż˝ are iatďż˝, astďż˝zi, o sutďż˝ saizeci de ani. Saisprezece decenii de pribegire prin sufletul romďż˝nesc si prin simtirea lui cea mai aleasďż˝. Pentru cďż˝, ďż˝nainte de toate, Eminescu a fost cel care a identificat poporul romďż˝n cu ideea de culturďż˝. Azi poate pďż˝rea tragic si ďż˝nduiosďż˝tor. „Trebuie sďż˝ fim un strat de culturďż˝ la gurile Dunďż˝rei; aceasta e singura misiune a statului romďż˝n si oricine ar voi sďż˝ ne risipeascďż˝ puterile spre alt scop pune ďż˝n joc viitorul urmasilor si calcďż˝ ďż˝n picioare roadele muncei strďż˝bunilor nostri“, scria poetul ďż˝ntr-un articol din 2 noiembrie 1879. Unde, de altfel, conchidea exprimďż˝ndu-si convingerea ďż˝n vocatia culturalďż˝ a natiei, care ar trebui sustinutďż˝ de statul romďż˝n: „Astfel ďż˝ntelege societatea modernďż˝ misiunea statului romďż˝n; astfel rezultďż˝ ea din istoria noastrďż˝; astfel a fost conceputďż˝ chiar de cďż˝tre ďż˝ntemeietorul neamului romďż˝nesc“. E important de stiut cum statul de astďż˝zi mai ďż˝ntelege aceste precepte...

Eternul Eminescu

Astďż˝zi vineri 15 ianuarie 2010, la ora 17,00, la Sala Tapiseriilor de la Muzeul de Artďż˝ Piatra Neamt, Centrul pentru Culturďż˝ si Arte „Carmen Saeculare“ organizeazďż˝ o manifestare dedicatďż˝ ďż˝mplinirii a 160 de ani de la nasterea poetului national. Sub genericul „Eternul Eminescu“, cei care vor gďż˝si rďż˝gaz sďż˝ vinďż˝ la ďż˝ntďż˝lnire vor avea plďż˝cuta surprizďż˝ de a o gďż˝si ďż˝n posturďż˝ de amfitrion pe una dintre personalitďż˝tile cele mai importante ale teatrului romďż˝nesc, actrita Adela Mďż˝rculescu. Alďż˝turi de ea ďż˝si vor mai aduce aportul la reusita manifestďż˝rii soprana Claudia Caia, studentďż˝ a Universitďż˝tii Nationale de Muzicďż˝ din Bucuresti si pianistul Daniel Ciobanu, elev al Liceului de Artďż˝ „Victor Brauner“.

Maestra

Distinsďż˝ personalitate a scenei romďż˝nesti, Adela Mďż˝rculescu s-a nďż˝scut la Aiud, jud. Alba, si a absolvit Institutul de Artďż˝ Teatralďż˝ si Cinematograficďż˝ Bucuresti, „.L. Caragiale“, promotia 1959, clasa prof. Alexandru Finti. Prima institutie la care activeazďż˝ a fost Teatrul de Stat Botosani (1959), jucďż˝nd apoi la Teatrul de Stat Ploiesti. Iar ďż˝ntre 1963-1965 a fost asistent I.A.T.C. catedra „Miscare scenicďż˝“ si „Tehnica vorbirii“. ďż˝n prezent, Adela Mďż˝rculescu poate fi urmďż˝ritďż˝ ďż˝n piesele puse ďż˝n scenďż˝ la Teatrul National „I.L.Caragiale“ Bucuresti. Totodatďż˝, desfďż˝soarďż˝ o activitate intensďż˝, ďż˝n calitatea de conferentiar, la Universitatea Hyperion, Facultatea de Arte, catedra „Actorie“ si „Tehnica vorbirii“. Cďż˝ti dintre noi nu-si aduc aminte cu plďż˝cere de celebra punere ďż˝n scenďż˝, din 1971, a piesei „Take, Ianke si Cadďż˝r“ a lui Victor Ioan Popa? Atunci, ďż˝ntr-o companie celebrďż˝ - Marceel Anghelescu, Ion Fintesteanu si Alexandru Giugaru - Adela Mďż˝rculescu dďż˝dea viatďż˝ fiicei evreului, Ana, o fiintďż˝ pe cďż˝t de delicatďż˝ pe atďż˝t de energicďż˝ si dornicďż˝ de a-si trďż˝i viata alďż˝turi de omul pe care-l iubea. Alte piese ďż˝n care artista a pus mult din prea plinu-I sufletesc sunt, printre altele, „ďż˝nsir-te, Mďż˝rgďż˝rite“ de Victor Eftimiu, „Pretioasele ridicole“ de Molière, „Vicleniile lui Scapin“ de Molière, „Au ajuns la un oras“ de J.B. Priestley, „O noapte furtunoasďż˝“ de I.L. Caragiale, „Domnisoara Nastasia“ de G.M. Zamfirescu, „De Pretore Vincenzo“ de Eduardo De Fillipo, „Nunta ďż˝nsďż˝ngeratďż˝“ de Federico Garcia Lorca, „Troienele“ de Euripide ďż˝n adaptarea lui Jean Paul Sartre, „Idiotul“ de F.M. Dostoievski, „Dulcea pasďż˝re a tineretii“ de Tenesse Williams, „Sinucigasul“ de Nicolai Erdman. Nu este de neglijat nici traseul Adelei Mďż˝rculescu din lumea filmului romďż˝nesc. Titluri ca „Serbďż˝rile galante“, regia Renďż˝ Clair coproductie romďż˝no-francezďż˝, 1965, „Bďż˝tďż˝lia pentru Roma“, regia Robert Siodmak coproductie romďż˝no-germanďż˝, „Alo, aterizeazďż˝ strďż˝bunica“ regia Nicolae Corjos 1981, „Cine iubeste si lasďż˝“, regia Gh. Turcu 1982, „Declaratie de dragoste“, regia Nicolae Corjos 1985, „Un oaspete la cinďż˝“, regia Mihai Constantinescu 1986 spun multe oricďż˝rui cinefil. ďż˝ntre distinctiile primite de-a lungul vremii, Adela Mďż˝rculescu se bucurďż˝ de titlurile de Societar de onoare al Teatrului National „I.L. Caragiale“ din Bucuresti, Artistďż˝ de onoare a filmului romďż˝nesc, Cetďż˝tean de onoare al Municipiului Bucuresti, Cetďż˝tean de onoare al Municipiului Aiud, 2006, membru UNITER. A primit Ordinul „Meritul cultural“ ďż˝n grad de Ofiter.

Aspirantii la gloria culturalďż˝

Claudia Caia - sopranďż˝ - s-a nďż˝scut ďż˝n 1985 la Tďż˝rgu Neamt. A absolvit Liceul de Artďż˝ „Victor Brauner“ din Piatra-Neamt, institutie de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt unde a avut-o drept mentor pe doamna profesor Elena Botez, iar ďż˝n prezent este studentďż˝ a Universitďż˝tii Nationale de Muzicďż˝ din Bucuresti. La concursurile nationale la care a participat a reusit prestatii de valoare care i-au ďż˝nlesnit obtinerea Premiului Special pentru Stil Cameral la Concursul National de Lied „Ionel Perlea“, Slobozia (2006), Premiului I si Premiului Special la Olimpiada Nationalďż˝ de Muzicďż˝, Tg. Mures (2004), Premiului al II-lea la Concursul pentru elevi „Haricleea Darclee“, Brďż˝ila (2001).
ďż˝ncepďż˝nd cu anul 2004 evolueazďż˝ pe scene profesioniste interpretďż˝nd diverse roluri din opere - Spiridon din „O noapte furtunoasďż˝“ de Paul Constantinescu (2004), Marcelina din „Nunta lui Figaro“ de W. A. Mozart (2005), ambele la Universitatea Nationalďż˝ de Muzicďż˝, La Criada din „La Casa de Bernarda Alba“ de Miquel Ortega (premierďż˝ mondialďż˝ absolutďż˝), la Opera din Brasov, dirijor - Miquel Ortega (2007) si Fidalma din „Il matrimonio Segreto“ de D. Cimarosa, la Universitatea Nationalďż˝ de Muzicďż˝. De asemenea, ďż˝n perioada 2000-2008 evolueazďż˝ ca solistďż˝ ďż˝n Concerte la Bucuresti, la sala George Enescu, la Sala Dalles, la Palatul Cotroceni, la Palatul Parlamentului, precum si la Galati, Tecuci, Slobozia, Covasna, Piatra-Neamt, Tďż˝rgu-Neamt.
Daniel Petricďż˝ Ciobanu s-a nďż˝scut la Piatra-Neamt ďż˝n 1991. Elev al profesoarei Mihaela Spiridon, ďż˝n cadrul Liceului de Artďż˝ „Victor Brauner“ din Piatra-Neamt, Daniel Ciobanu a urcat treaptďż˝ cu treaptďż˝ scara consacrďż˝rii ca tďż˝nďż˝r talent al pianisticii nationale. ďż˝ncďż˝ din clasa a VI-a se impune ďż˝n cadrul Concursului national „Carl Czerny“ cďż˝stigďż˝nd Premiul I, pentru ca mai apoi, ďż˝n clasele urmďż˝toare sďż˝-si continue drumul ascendent prin adďż˝ugarea ďż˝n palmares a Marelui Premiu al Concursului National „Carl Czerny“, a Premiului I al Concursul National „Miniatura Romanticďż˝“ - Galati si a Premiului I Absolut la Concursul „Carpinetti in Musica“ (Italia). Iatďż˝ ce mďż˝rturiseste, despre el ďż˝nsusi, artistul pietrean: „Acum, mai recent, ďż˝n perioada anilor de liceu, am participat la un turneu de concerte ďż˝n Elvetia, fiind apoi invitat sďż˝ iau parte si la un concert organizat la Ambasada Romďż˝nei din Budapesta. A urmat invitatia la o serie de concerte ďż˝n Italia. Am urmat si Cursuri de Mďż˝iestrie, cursuri la care i-am avut ca profesori pe Iulian Arcadi Trofin, ďż˝n Italia si Elisabeth Eschwe, la Piatra-Neamt. ďż˝n perioada 16-24 august 2008, am obtinut o bursďż˝ pentru o sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝ ďż˝n Manchester (Anglia) si, datoritďż˝ performantelor si a rezultatelor din anul cu bursa din Manchester am primit o altďż˝ bursďż˝ de studii, anul urmďż˝tor, la Scoala Internationalďż˝ de Varďż˝ a tinerilor pianisti. Anul trecut, ďż˝n toamnďż˝, am fost din nou bursier, pentru o sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝, la Scoala de Varďż˝ din Shrewsburry, acolo unde am studiat alďż˝turi de mari profesori din prestigioasele academii de muzicďż˝ din Londra. Acum lucrez pentru noi aparitii scenice ďż˝n tarďż˝, si astept cu nerďż˝bdare o nouďż˝ sansďż˝ de a concerta si ďż˝n afara granitelor“.