2010 - ZILE NEGRE �N �NV�T�M�NT

• de cum a ďż˝nceput anul, ďż˝n educatie au apďż˝rut primele modificďż˝ri: s-a redus din lefurile dascďż˝lilor care predau ďż˝n rural • BAC-ul va avea doar trei probe scrise, iar evaluarea ďż˝n gimnaziu se vrea la nivel international • finantďż˝rile ďż˝n ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul preuniversitar se vor asigura ďż˝n functie de numďż˝rul de elevi si criteriile de performantďż˝ • se vehiculeazďż˝ ideea comasďż˝rii claselor si chiar a scolilor • se pare cďż˝ si numďż˝rul materiilor anuale de studiu va fi ďż˝njumďż˝tďż˝tit • directorii vor fi trecuti la catedrďż˝ •

Educatia este supus� unor noi experimente �n acest an. De la directorii de scoli si licee si p�n� la copiii de gr�dinit�, toti vor avea parte de nout�ti impuse �n anul care abia a �nceput. Nu vor lipsi disponibiliz�rile - la nivel de Neamt se preconizeaz� a fi circa 400 -, reducerile salariale, comas�rile de clase, directorii care vor pune note, examenele de final de liceu simplificate si multe altele. S�nt nout�ti care se vrea a se pune �n practic� dar guvernantii �nc� nu au dibuit forma si cadrul legal pentru implementarea lor. Cert este c� avalans� de nout�ti ca �n acest an �n �nv�t�m�nt n-a mai apucat educatia rom�neasc�.

Disponibilizarea se face usor teoretic, pe h�rtie

Noul ministru al educatiei vrea ca 15.000 de posturi din ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul romďż˝nesc sďż˝ fie desfiintate dupďż˝ 1 septembrie 2010, cei care sďż˝nt ďż˝n vizor pentru a fi disponibilizati fiind suplinitorii si pensionarii. ďż˝n urma acestei mďż˝suri, clasele (si poate chiar scolile) vor fi comasate, iar numďż˝rul materiilor anuale de studiu va fi ďż˝njumďż˝tďż˝tit, de la 13-14, cďż˝te sďż˝nt ďż˝n prezent, la maximum 6-7. ďż˝n judetul Neamt, desi initial s-a anuntat cďż˝ se vor desfiinta 588 de norme, asa cum se prevede ďż˝ntr-o ordonantďż˝ care a apďż˝rut ďż˝n „Monitorul Oficial“, ďż˝n urma presiunilor de la ISJ s-a stabilit ca restructurarea sďż˝ afecteze circa 400 de norme. Sefii ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului nemtean sustin cďż˝ nici un titular nu va fi afectat de aceastďż˝ reducere, singurii care vor avea de suferit fiind suplinitorii necalificati si pensionarii. Aproape 1.200 de oameni care se aflďż˝ acum la catedrďż˝ sďż˝nt specializati ďż˝n alte domenii decďż˝t ďż˝n disciplinele pe care le predau ori au si pensie si 31 sďż˝nt oameni cu studii medii. Ministerul mai vrea sďż˝ ďż˝i treacďż˝ si pe directori la catedrďż˝, ceea ce ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ suplinitorii care le tin locurile ďż˝n momentul de fatďż˝ vor rďż˝mďż˝ne fďż˝rďż˝ loc de muncďż˝, iar sarcinile de serviciu ale sefilor de scoli vor fi amplificate. ďż˝n unele scoli ar putea fi comasate clasele. De exemplu, din trei clase cu cďż˝te 20 de elevi s-ar putea face douďż˝ clase a cďż˝te 30 de elevi, numďż˝r maxim prevďż˝zut de lege. ďż˝n acest caz, activitatea profesorilor este restrďż˝nsďż˝. Asta ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ unii titulari vor pleca la alte scoli, ďż˝n locul suplinitorilor. Potrivit raportului privind starea ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului din 2009, ďż˝n gimnaziu, un profesor preda ďż˝n medie la 11 elevi, iar ďż˝n liceu are 15 elevi.

Nout�ti �n r�ndul elevilor

ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul obligatoriu va avea o duratďż˝ de 11 ani, ďż˝ncepďż˝nd din grupa mare si pďż˝nďż˝ ďż˝n clasa a X-a. ďż˝n clasele I-IV, elevii vor avea maximum 20 de ore pe sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝, ďż˝n timp ce la clasele V-VIII, scolarii vor studia maximum 30 de ore pe sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝. Elevii de clasa a VIII-a vor avea, ďż˝ncepďż˝nd cu luna mai 2010, evaluarea nationalďż˝, care ďż˝nlocuieste tezele cu subiect unic. Reprezentantii Ministerului Educatiei spun cďż˝ acesta este un pas cďż˝tre evaluarea de tip international. De asemenea, evaluarea elevilor va avea loc din doi ďż˝n doi ani. Ministerul Educatiei precizeazďż˝ cďż˝ la evaluarea elevilor din ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul preuniversitar se va pune mai mult accent pe 8 competente-cheie. Vor fi luate ďż˝n considerare comunicarea ďż˝n limba romďż˝nďż˝ si, dupďż˝ caz, ďż˝n limba maternďż˝, comunicarea ďż˝n limbi strďż˝ine, competente ďż˝n matematicďż˝ si ďż˝n stiinte si tehnologii si competentele digitale. De asemenea, se va pune accent ďż˝n curriculumurile scolare „a ďż˝nvďż˝ta sďż˝ ďż˝nveti“, competentele sociale si civice, initiativa si antreprenoriatul si sensibilitatea si expresia culturalďż˝. Si absolventii de liceu au parte de un nou bacalaureat, cu trei probe scrise, la terminarea liceului. Propunerile Ministerului Educatiei includ digitalizarea continuturilor curriculare si crearea unei Biblioteci Virtuale, prin care toti elevii vor avea acces la toate resursele de ďż˝nvďż˝tare ďż˝n format digital. Astfel, tot ce trebuie ďż˝nvďż˝tat la scoalďż˝, toate instrumentele de lucru, exemplele orientative de testare, vor fi convertite si ďż˝n format digital si accesibile permanent oricďż˝rui elev sau profesor, pe o platformďż˝ de ďż˝nvďż˝tare on-line. Lectiile celor mai buni profesori vor fi procesate digital si stocate pe platforma de e-leaming.

Schimb�ri �n mediul prescolar

Autoritďż˝tile vor elabora un nou curriculum pentru educatia timpurie. Noul curriculum va fi centrat pe dezvoltarea competentelor cognitive, emotionale si sociale ale copiilor si pe remedierea precoce a deficitelor de dezvoltare. „Pďż˝nďż˝ ďż˝n 2014, Ministerul Educatiei ďż˝si propune cuprinderea ďż˝n educatia timpurie a peste 80% dintre copiii cu vďż˝rste cuprinse ďż˝ntre 2 si 5 ani si reinstruirea cadrelor didactice din mediul prescolar“, se aratďż˝ ďż˝n programul de guvernare propus de cabinetul lui Emil Boc. Noua Lege a Educatiei se va aplica ďż˝n urmďż˝torul an scolar, dacďż˝ se adoptďż˝ pďż˝nďż˝ la 1 septembrie. ďż˝n ultimii ani, soarta ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului romďż˝nesc pďż˝rea cďż˝ ďż˝i preocupďż˝ ďż˝n cel mai ďż˝nalt grad pe politicieni. Anul trecut, dupďż˝ lungi controverse politice si sindicale, guvernul si-a asumat rďż˝spunderea ďż˝n Parlament pentru noua Lege a Educatiei, dar aceasta a picat la Curtea Constitutionalďż˝, care a decis cďż˝ o astfel de lege nu poate fi adoptatďż˝ prin angajarea rďż˝spunderii, ci numai prin dezbatere parlamentarďż˝. Prin urmare, depinde acum numai de Parlament ca scoala romďż˝neascďż˝ sďż˝ functioneze ďż˝n 2010 dupďż˝ reguli noi. Avďż˝nd ďż˝n vedere cďż˝ legea are peste 300 de articole, dezbaterea parlamentarďż˝ ar putea dura, ďż˝n conditiile ďż˝n care actuala majoritate parlamentarďż˝ este extrem de fragilďż˝. Pentru a se evita tergiversarea legii, existďż˝ si posibilitatea adoptďż˝rii ei ďż˝n procedurďż˝ de urgentďż˝. Solutia aceasta nu garanteazďż˝ ďż˝nsďż˝ cďż˝ legea nu va fi modificatďż˝ ďż˝n functie de interesele parlamentarilor care predau la universitďż˝tile private, ale sindicatelor care au acorduri cu unele partide, ale unor sefi de institutii de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt private care au sponsorizat campanile electorale ale unor candidati si partide. Disputele se vor purta ďż˝n special pe prevederile cele mai controversate ale legii ďż˝n varianta Guvernului Boc 1. Una dintre acestea vizeazďż˝ numďż˝rul maxim de materii care se vor preda ďż˝n diverse cicluri de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt si numďż˝rul de ore sďż˝ptďż˝mďż˝nale petrecute de elevi ďż˝n scoalďż˝. Altele reprezintďż˝ noutďż˝ti absolute, cum ar fi aceea prin care statul acordďż˝ fiecďż˝rui copil, la nastere, pentru educatie, suma de 500 de euro. Un punct nevralgic ďż˝l reprezintďż˝ depolitizarea ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntului prevazutďż˝ ďż˝n proiectul Boc, dar contestatďż˝ de liberali. Este de asteptat ca si subiectul religiei ďż˝n scoalďż˝ sďż˝ genereze lungi dezbateri, ca sďż˝ nu mai vorbim de prevederi ce vizeazďż˝ salariile, norma didacticďż˝, structura examenelor si acreditarea institutiilor de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt private.
Prevederi controversate �n legea educatiei: aria curicular�, programa scolar�, depolitizarea �nv�t�m�ntului, religia �n scoli, ajutorul de stat pentru educatie, salarizarea cadrelor didactice, norma didactic�, structura examenelor si acreditarea institutiilor de �nv�t�m�nt private.