C�lc�iele
Grecii povestesc c� una dintre zei�ele lor, Thetis, mama eroului troian Ahile, afl�ndu-se cu treburi prin infern, de m�n� cu odrasla, s-a g�ndit s-o fac� invulnerabil� pe tot restul vie�ii, scufund�nd-o �n apele Styxului. L-a prins pe Ahile de c�lc�ie �i l-a �nmuiat de c�teva ori �n ap� cu capul �n jos, dup� care i-a dat drumul �n lume.
�ncrez�tor �i plin de el, Ahile s-a preumblat peste tot, �ngenunchindu-�i adversarii cu u�urin��, crez�nd c� niciodat� nu va cunoa�te �nfr�ngerea. Habar nu avea c�-�i poart� �n sandale propriile vulnerabilit��i. La c�derea Troiei, o s�geat� me�te�ugit plasat� �ntr-unul dintre c�lc�ie avea s� curme visul de glorie al eroului, nel�s�ndu-i �ansa de a se bucura prea mult de victorie.
Societatea rom�neasc� post-decembrist� are o mare problem�, pe care trebuie s� �i-o gestioneze singur�. Trecerea de acum la economia de pia�� este un proces la fel de brutal ca �i trecerea, dup� 1944, de la capitalism la comunism. Filmul �ncerc�rii de a crea �n mod mecanic �i meticulos „omul de tip nou“ pentru societatea multilateral dezvoltat� a trebuit derulat cu repeziciune �napoi, pentru ca �ntr-un timp record s� redevenim, f�r� nici o preg�tire prealabil�, omul democratic �i compatibil cu un alt tip de societate. Nenorocirea c� acest tip de societate pentru care s�ntem proiecta�i la norm� �i cu care trebuie s� fim compatibili nu se g�se�te �n Rom�nia, ci undeva prin Europa, unde trebuie s� ajungem �mpreun�. P�n� atunci, problema care ar trebui s� ne fr�m�nte este aceea dac� s�ntem compatibili cu Rom�nia real�.
Ne f�urim tipare morale �i politice cu viteza cerut� de integrare, pe care le croim �i le r�scroim �ntruna, �nnebuni�i de dorin�a de a ar�ta c�t mai bine �n ele �n momentul c�nd vom intra �n corul na�iunilor europe. Spaima mea este c� vom ajunge �n Europa �i ne vom uita neputiincio�i �n urm�, la Rom�nia care se mi�c� mai �ncet. Firesc ar fi s� o �mpingem cu to�ii din spate pentru a-i gr�bi procesele, dar unii s�nt prea gr�bi�i s� ajung� undeva c�t mai repede �i, mai ales, s� ocupe c�t mai urgent pozi�iile din fa��, pentru ei �i neamurile lor. Pentru aceste pozi�ii se d� o lupt� pe via�� �i pe moarte �ntre politicieni, partide, guvernan�i, parlamentari, primari �i consilieri, care se calc� �n picioare unii pe al�ii, chiar dac� fac parte din acela�i clan politic sau economic.
Ca �n orice b�t�lie, pe c�mp r�m�n �n�irate victimele directe sau colaterale, de care nimeni nu se sinchise�te, via�a �mpinge �nainte. Rom�nia vine �i ea din urm�. Avem un procent �ngrijor�tor de mare de oameni s�raci �i supers�raci, dezmo�teni�ii de serviciu ai tranzi�iei de pe culmile socialismului biruitor pe culmile unui capitalism de cumetrie, �n care doar partidele de buzunar nu prea au reprezentan�i. Dezmo�teni�ilor le-a murit �i Speran�a, tr�da�i zilnic de c�tre propriii guvernan�i, c�rora le-au cedat �i ultimul bun pe care l-au avut, votul.
Avem o clas� de mijloc, condimentat� consistent cu buticari, afaceri�ti interlopi, escroci de mahala, cu ifose de mondenism, care-�i �mping progeniturile prin Guvern, Parlament sau alte organisme cu lipici la banul public. Patroni de o zi peste combinate luate, pe comision, la kilogram, v�tafi de Delta Dun�rii, posesori de conturi gata s� se pr�bu�easc� sub greutatea depunerilor, c�tig�tori de licita�ii trucate �i concesionari care tr�iesc ca miliardarii din subconcesion�ri, tuturor p�r�nduli-se c� nu c�tig� destul, pe c�t ar merita. Traiul din munc� cinstit� nu este deviza lor.
Avem �i o clas� de v�rf, locatari ai multiplelor domicilii, prezen�i �n top 300 sau la intrarea acestuia pe liste de a�teptare, posesori ai unor averi despre a c�ror provenien�� onest� pot scrie romane �ntregi, cu excep�ia primului capitol.
�i, �n sf�r�it, avem o pleiad� de fo�ti �i actuali conduc�tori, pre�edin�i, prim-mini�tri, mini�tri, parlamentari �i primari care s�nt a�a cum �i merit�m. �i adu�lm sau �i detest�m, �i crucific�m sau le ridic�m statui, pentru vini sau merite care nu ne s�nt suficient de clare.
Traian B�sescu este un pre�edinte care a fost mutat din s�lile Parchetului General �n s�lile de la Cotroceni prin voin�a a vreo cinci milioane de rom�ni, care din anii '90 au r�mas cu schimbarea �n s�nge. Nici premierul T�riceanu nu se simte mai bine c�nd se trec �n revist� dosarele penale mai vechi, puse la fezandat. Actualul vicepremier George Copos, cu voca�ie la dosar penal �nainte de a intra �n Guvern, ne uluie�te cu declara�ia sa de avere, la care a mai ad�ugat �n 2005 �nc� un mizilic de 50 de milioane euro, pe care vrea s� ne conving� c� i-a c�tigat cinstit, dar Parchetul are cu totul alt� p�rere.
Fostul premier N�stase, care are vorbe prin t�rg de ceva vreme, este unul dintre beneficiarii infal�iei de m�tu�i, care tr�iesc �i mor dup� modelul Hagi Tudose.
Toat� lumea se lupt�, partidele, guvernan�ii, parlamentarii se lupt�, ideologiile se �ncruci�eaz� prin rela�ii nepotrivite, rezult�nd partide cu pedigriuri dubioase. �ncrez�tori ca �i Ahile, to�i defileaz� �n pas gimnast �i cu piepturile bombate, succes�ndu-se prin fa�a na�iunii, sper�nd s� ob�in� numai bile albe la interviul despre declara�ia de avere. Sau despre nepo�i, m�tu�i, p�rin�i cu voca�ie de manageri interna�ionali smul�i de la crati��, declara�ii notariale despre c�t s�nt de s�raci sau despre conturi ivizibile.
Purt�nd fiecare c�te o armur� de recuzit�, care s� semene c�t de c�t cu cea a marelui Ahile, nu-�i dau seama �n g�o�enia lor de riscul de a-�i expune la un moment dat c�lc�iele pe care le au �n mod sigur.
Electoratul r�m�ne singura victim� colateral� la momentul marii p�c�leli, c�nd va fi chemat �n termen sau anticipat s�-�i consume singurul bon de valoare care nu-i poate aduce c�tig la burs�, votul. P�n� atunci mai trebuie ascu�ite s�ge�ile �i mai trebuie instrui�i arca�ii pe care �i avem.
|