Banda lui Bujor, haiducii din Muntii Bistritei

• gospodarii din satul Bradu, comuna Grinties au dorit sďż˝ arate tinerilor una dintre cele mai frumoase traditii de teatru folcloric de pe Valea Muntelui - „Banda lui Bujor“ • cďż˝ntecul de ďż˝ntďż˝mpinare a Anului Nou a deschis reprezentatia • „Dare-ar bunul Dumnezeu/Sďż˝ vinďż˝ Bujor al meu/Sďż˝ mďż˝-ntrebe de ce plďż˝ng/Si de viu intru-n mormďż˝nt“, au doinit haiducii • „actorii“ sďż˝nt gospodari din satul Bradu, care la initiativa lui Costicďż˝ Ceapďż˝, om al satului, s-au adunat: „sďż˝ facem o piesďż˝ care sďż˝ rďż˝mďż˝nďż˝ de noi“ •

Banda haiducilor Bujor si Codreanu a cďż˝zut luni, 28 decembrie 2009, pradďż˝ poterei la poalele masivului Mďż˝gura din Muntii Bistritei. ďż˝nfruntarea dintre pďż˝rti, o adevďż˝ratďż˝ luptďż˝ acerbďż˝, s-a desfďż˝surat pe un tďż˝psan din vecinďż˝tatea cheilor pďż˝rďż˝ului Bradu, finalizďż˝ndu-se cu eliberarea haiducilor din... „lipsďż˝ de probe“. Martori ai ostilitďż˝tilor aveau sďż˝ fie multimea de sďż˝teni din Grinties, atrasďż˝ de pitorescul unei astfel de actiuni. Asa ar suna o cronicďż˝ a unui ziar de provincie de acum mai bine de un veac. Evenimentul la care facem referire n-a avut loc la jumďż˝tatea secolului XIX, ci la fine de an 2009, ďż˝ntr-un decor feeric, pe fondul imaculat al zďż˝pezii, ďż˝n clinchetul zurgďż˝lďż˝ilor, vestitori de sďż˝rbďż˝tori si ďż˝n voiosia copiilor locului. Totul a pornit la initiativa unor gospodari din satul Bradu, comuna Grinties, care au dorit sďż˝ arate tinerilor una dintre cele mai frumoase traditii de teatru folcloric de pe Valea Muntelui - „Banda lui Bujor“. Protagonistii piesei, actori pentru o zi la cumpďż˝na de ani, sperďż˝ cďż˝ posteritatea va aprecia talentul si entuziasmul lor, atďż˝t prin slovďż˝, cďż˝t si prin obiectivul aparatului de filmat. Nu mult dupďż˝ ivirea zorilor, potera alcďż˝tuitďż˝ dintr-un Cďż˝pitan de jandarmi, grecul Ghincu, un Vďż˝nďż˝tor si un Rosior, bine ďż˝narmati, urmati ďż˝ndeaproape de „Jidanul“ Strul si „Jidoavca“ Rifca, au pornit din sat, pe cursul pďż˝rďż˝ului Bradu, unde aflaserďż˝ cďż˝ se atineau haiducii. ďż˝ntr-adevďż˝r, stirea avea sďż˝ se confirme, nu dupďż˝ multďż˝ vreme, ceata de haiduci, ďż˝n frunte cu Codreanu si-a fďż˝cut aparitia, coborďż˝nd din Obcina dintre Bďż˝tci. Pe lďż˝ngďż˝ tinuta lor mďż˝ndrďż˝ din sei, a impresionat frumusetea costumelor populare, aici ďż˝n munte ele pďż˝strďż˝nd caracteristicile esentiale ale portului geto-dac, dupďż˝ cum mentiona preotul Constantin Matasďż˝, o personalitate a locului, la 1929. Itari cusuti brďż˝duleste, opinci negre din piele de porc, chimir bďż˝tut cu tinte, bundďż˝, cďż˝masďż˝ ďż˝nfloratďż˝ si cďż˝ciuli cu mďż˝rgele. Cďż˝ntecul de ďż˝ntďż˝mpinare a Anului Nou a deschis reprezentatia. ďż˝ntďż˝iul dialog a avut loc ďż˝ntre haiducul Codreanu, Vďż˝nďż˝tor si grecul Ghincu. Intimidati de atitudinea dďż˝rzďż˝ a haiducului, cei doi poterasi dau ďż˝napoi, doar interventia Cďż˝pitanului reusind sďż˝ aplaneze conflictul. Mai mult decďż˝t atďż˝t, acesta a cerut poterei sďż˝ treacďż˝ la dezarmarea cetei, punďż˝ndu-i pe toti ďż˝n lanturi. Mai apoi ďż˝ncearcďż˝ sďż˝ afle sďż˝lasul cďż˝peteniei haiducesti, Stefan Bujor. Un refuz categoric precede doina haiduceascďż˝ a Codreanului: „Foaie verde matostat/Rďż˝u maicďż˝ m-ai blestemat/Sďż˝-mi petrec viata legat/De potere-nconjurat“. Doina se ďż˝ncheie prin ruga retoricďż˝ adresatďż˝ lui Bujor: „Dare-ar bunul Dumnezeu/Sďż˝ vinďż˝ Bujor al meu/Sďż˝ mďż˝-ntrebe de ce plďż˝ng/Si de viu intru-n mormďż˝nt“. Ca un fďż˝cut, de pe o culme se aude buciumul lui Bujor, care coboarďż˝ spre ai sďż˝i. Faima sa, coroboratďż˝ cu o actiune armatďż˝ energicďż˝, a dus la eliberarea Codreanului. Potera, ďż˝n schimb, reuseste sďż˝-l ďż˝ncďż˝tuseze pe Bujor. Cďż˝pitanul cere: „Mďż˝i Stefane Bujorele/Spune tu Domniei mele/Unde-ti sďż˝nt averile/Ca sďż˝-ti scap eu zilele“. Rďż˝spunsul este hotďż˝rďż˝t: „Averile sďż˝nt la cei copaci/Ajutor la cei sďż˝raci/Sďż˝-si cumpere boi si vaci“. Profitďż˝nd de absenta Grecului si a Cďż˝pitanului, plecati „la o crďż˝smulitďż˝/Pentru o tuiculitďż˝“, Codreanu jefuieste pe „Jidan“, oferind punga cu „poli“ lui Bujor pentru a se elibera din mďż˝inile Vďż˝nďż˝torului si Rosiorului. La ďż˝ntoarcerea Cďż˝pitanului rďż˝spunsul Vďż˝nďż˝torului este unul emblematic: „Domnule Mďż˝ria Ta/Jur pe Maica Precista/Si pe tineretea mea/Cďż˝ Bujor nimic n-a dat/Ci luptďż˝ndu-se a scďż˝pat/Ca un erou adevďż˝rat“. Cďż˝ntecul poterei este si el sugestiv: „Viclenia si vďż˝nzarea/Vezi tu banii ce-au fďż˝cut/Noi murim de ďż˝ntristare/Si el vesel a scďż˝pat“. La sfďż˝rsitul piesei este chemat ďż˝n mijlocul haiducilor personajul numit „Jidanul“ care este silit sďż˝ interpreteze un cďż˝ntec jidovesc, ďż˝n hazul tuturor: „ďż˝n pďż˝dure am venit, Hii buschi!/Trei haiduci am ďż˝ntďż˝lnit, Histai babiloi!/I-am bďż˝tut de m-o stďż˝lcit!“ Cďż˝ntecul de rďż˝mas bun marcheazďż˝ despďż˝rtirea, unii dintre protagonisti luďż˝nd calea satului, iar altii pe cea a codrului.

Grinties - loc de traditie a teatrului folcloric

„Actorii“ sďż˝nt gospodari din satul Bradu, care la initiativa lui Costicďż˝ Ceapďż˝, om al satului, s-au adunat: „sďż˝ facem o piesďż˝ care sďż˝ rďż˝mďż˝nďż˝ de noi“. ďż˝n ciuda vďż˝rstei ďż˝naintate (78 de ani), tonul la veselie a fost dat de cďż˝tre nea Vasile Asavei, zis Bujavercďż˝, interpretul rolului „Jidanului“. Printre cei interpreti de seamďż˝ s-au mai aflat un ďż˝nvďż˝tďż˝tor (Ilie Alexandru), un dascďż˝l bisericesc (Paul Diacu), un sofer de autobuz (Gelu Bortiscďż˝), rolurile principale, Bujor si Codreanu, fiind jucate de Miticďż˝ Grigoriu si Costicďż˝ Ceapďż˝. Ar mai fi de adďż˝ugat Eugen Ghici, Vasile Maftei, Stelicďż˝ Bondrea, Nicusor Subea, Viaceslav Slavici si Negurďż˝ Alexandru, toti oameni ai locului, cu talent si mai cu seamďż˝ entuziasm. De mentionat faptul cďż˝ „Banda lui Bujor“ reprezintďż˝ o traditie a satului mostenitďż˝ de la ďż˝naintasi. Nu ďż˝ntďż˝mplďż˝tor Costicďż˝ Ceapďż˝ sustine cďż˝ pe „la 11-12 ani mďż˝ tineam dupďż˝ tata la repetitii si asa am ďż˝nvďż˝tat aceastďż˝ piesďż˝ si mďż˝ bucur cďż˝ traditia merge mai departe prin ginerele meu, care a fost astďż˝zi Rifca“, iar Vasile Asavei si-a amintit cďż˝ „au trecut mai bine de 60 de ani de cďż˝nd am fost prima datďż˝ cu Banda lui Bujor si ďż˝n putini ani am fost lipsďż˝“.
Nu e de mirare cďż˝ acest eveniment s-a desfďż˝surat la Grinties, ďż˝n mijlocul muntilor, aici existďż˝nd o adevďż˝ratďż˝ traditie a teatrului folcloric, pďż˝strat din generatie ďż˝n generatie. Mai mult decďż˝t atďż˝t, pe aceste locuri au hďż˝lďż˝duit de veacuri cetele de haiduci, cďż˝ci la vechile hotare ale Moldovei, puteau lesne sďż˝-si afle scďż˝parea urmďż˝riti de potere si cu sigurantďż˝ cďż˝ aceste locuri si cďż˝rďż˝ri au fost bďż˝tute cu pasul lor de cďż˝tre adevďż˝ratii haiduci. Pe muntele Grintiesului ďż˝si avea sďż˝lasul celebrul Vasile cel Mare, iar ďż˝n muntii Bistritei si Stďż˝nisoarei se atineau la trecďż˝tori Ion cel Mare, vestitul Ion Pietraru, Pantelimon Toader, fratii Baltďż˝ sau Ion Florea. Stefan Bujor a haiducit la sfďż˝rsitul secolului XVIII si ďż˝nceputul secolului XIX, ajungďż˝nd sďż˝ fie cunoscut ďż˝n ďż˝ntreaga Moldovďż˝ pentru faptele sale vitejesti, sfidďż˝nd poterele si scďż˝pďż˝nd de multe ori ca prin minune. A fost un adevďż˝rat haiduc, nu un simplu lotru de codru, el a jefuit pe cei bogati si a miluit pe cei sďż˝raci si ďż˝ncďż˝ de cďż˝nd trďż˝ia oamenii din popor i-au fďż˝cut si un cďż˝ntec: „Foaie verde de negarďż˝/A iesit Bujor ďż˝n tarďż˝/Pe ciocoi ca sďż˝-i omoarďż˝!“. La 1810 a fost prins de o poterďż˝ ca urmare a trďż˝dďż˝rii unuia dintre tovarďż˝sii sďż˝i si a fost spďż˝nzurat ďż˝n piata publicďż˝ din Iasi, ca sďż˝ vadďż˝ tďż˝ranul cďż˝ i-a mai murit una dintre nďż˝dejdile sale. Dar iatďż˝ cďż˝ desi au trecut douďż˝ veacuri de cďż˝nd Bujor „se ridica haiduc“, amintirea sa rďż˝mďż˝ne ďż˝ncďż˝ vie, dovadďż˝ si acest obol de nemurire adus de cďż˝tre sďż˝tenii din Grinties, sďż˝rbďż˝torind „haiduceste“ intrarea ďż˝n noul an.