Iubitii mei fii duhovnicesti,
Lumina sl�vitului Praznic al Nasterii Domnului se revars� din nou, ca un balsam, peste tot P�m�ntul. Cr�ciunul este s�rb�toarea �n�lt�rii omului la starea cea dint�i, prin smerirea negr�it� a lui Dumnezeu �nsusi. Cine poate p�trunde �n misterul acesta? Nici �ngerii, nici oamenii n-au �nteles cum Dumnezeu „S-a desertat pe Sine, chip de rob lu�nd, f�c�ndu-Se asemenea oamenilor, si la �nf�tisare afl�ndu-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascult�tor f�c�ndu-Se p�n� la moarte“ (Filipeni 2, 7-8)! Potrivit planului dumnezeiesc, M�ntuitorul a voit ca intrarea Lui �n timpul nostru s� fie c�t mai smerit�, c�t mai fireasc�. El a voit ca niciuna dintre tr�s�turile Lui exterioare s� nu dep�seasc� firescul fiint�rii umane. El nu a impresionat prin �nf�tisarea Sa, ci prin frumusetea �nv�t�turii si a mesajului S�u. Profetii si �nteleptii Vechiului Testament, prin insuflarea Duhului Sf�nt, cu mult� vreme �nainte de �ntrupare, I-au descris chipul, ca lumea s�-L recunoasc� din multimea oamenilor, nu �n ceea ce este El �n fiinta Sa, ci dup� cuvintele si faptele Sale. Cu toate acestea, la vremea respectiv�, �n afar� de �ngeri si o m�n� de oameni, nimeni nu a perceput intrarea Sa �n lume. Nici mai-marii poporului ales, nici elitele spirituale ale Templului iudaic nu-si d�deau seama c�, la Betleem se consuma cel mai mare eveniment de la crearea lumii: Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos.
Iubiti credinciosi,
Dumnezeu ne-ar �ngr�di libertatea dac� s-ar amesteca direct �n treburile noastre pur umane. El ne-a dat criteriile, adic� Evanghelia, pe care, aplic�ndu-le, putem s� iesim din orice criz�. O re�nnoire spiritual�, autentic� si profund�, dup� pricipiile evanghelice ar fi singurul r�spuns �n fata crizei. Doar prin �nnoirea Duhului �n noi, tr�ind viata �n Hristos, putem distinge �ntre ceea ce este esential si non-esential, �ntre ceea ce este autentic si ceea ce este artificial �n viata noastr� personal� sau �n cea comunitar�. �n acest sens, viata pe care noi, crestinii r�bd�tori, o ducem ast�zi poate fi un apel al lui Dumnezeu ca s� ne �nt�rim credinta. Pustiul, ast�zi, nu mai este �n Sahara, ci �n mijlocul societ�tii umane. Asa cum p�rintii de odinioar� au reusit s� spiritualizeze pustiul - care simboliza locul absentei lui Dumnezeu sau al vidului spiritual - umpl�ndu-l de prezenta lui Dumnezeu, tot asa si noi, de vreme ce nu ne-am pierdut calitatea pe care ne-a dat-o Hristos, aceea de a fi lumina lumii si sarea p�m�ntului, s� ajut�m la re�nnoirea lumii, nu prin ceea ce facem, ci prin ceea ce suntem.
Preaiubit popor al lui Dumnezeu,
Dincolo de greut�tile si ne�mplinirile multora, am consemnat cea mai important� pagin� de istorie din cei sase sute de ani de c�nd exist� aceast� eparhie. Data de 13 septembrie a anului m�ntuirii 2009 va r�m�ne pentru toat� suflarea care tr�ieste �n teritoriul jurisdictional-canonic din centrul Moldovei, respectiv tinutul de odinioar� al T�rii de Jos, un moment memorabil, deoarece acesta a devenit Arhiepiscopia Romanului si Bac�ului. Nu �n cele din urm�, doresc s� v� multumesc din inim� dumneavoastr�, preacucernici preoti si preacuviosi p�rinti, credinciosilor din toate categoriile sociale, fiii vrednici ai eparhiei noastre, care s�nteti lauda episcopatului meu. V� asigur de toat� dragostea si pretuirea mea, rug�nd pe M�ntuitorul, n�scut prunc �n ieslea Betleemului, s� v� binecuv�nteze si s� reverse �n inimi lumin� si har, ca �n virtutea acestor energii necreate s� purcedeti calea mai departe, c�tre �mp�r�tia lui Dumnezeu. Avem convingerea c� am ad�ugat �mpreun� la edificiul spiritualit�tii �naintasilor c�r�mida r�nduit� nou� de Provident� si ne putem m�ndri c� s�ntem urmasii at�tor ierarhi sfinti �n aceast� parte a Moldovei binecuv�ntate de Dumnezeu. Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tat�l si �mp�rt�sirea Sf�ntului Duh s� fie cu voi cu toti! Amin!
Al vostru p�stor si pururea c�tre Domnul rug�tor,
|