22 DECEMBRIE,ACUM 20 DE ANI
Revolutia de la Piatra Neamt (II)
• Ioan Clopotel, martor �n direct la revolutia de la poalele Pietricic�i, a oferit noi am�nunte inedite despre reactia pietrenilor la c�derea comunismului • arderea probelor detinute de Securitate, reactia militienilor, tunul cu o garoaf� �n gura tevii, toate aceste aspecte au fost oferite cititorilor Monitorului de c�tre fotograful Clopotel • pietreanului i-au r�mas �n minte secventele �n care oameni treceau prin fata Casei Albe �n pelerinaj, rug�ndu-se pentru cei care c�zuser� victime �n Bucuresti si Timisoara • nici gustul unor pl�cinte aburinde, �nfulecate �n casa unui prieten cu care a comentat imaginile transmise live din Capital� n-a fost uitat de Clopotel, chiar si dup� dou� decenii • Dup� un amplu interviu acordat ziarului Monitorul de Neamt �n editia de luni, 21 decembrie, Ioan Clopotel a venit cu noi dezv�luiri pentru cititorii nostri. Dac� �n primul interviu am prezentat reactia oamenilor dup� instaurarea panicii ca urmare a focurilor de arm� trase �n Timisoara si Bucuresti, reactiile pietrenilor care „au fost �n r�nd cu rom�nii“ si au iesit �n strad�, cucerind sediul partidului, �n editia de ast�zi avem posibilitatea de a v� prezenta am�nunte inedite despre moralul care i-a caracterizat pe pietreni �n acele zile fierbinti.
Reporter: Domnule Ioan Clopotel, ne-ati povestit despre cum s-au derulat evenimentele �n Piatra Neamt �n timp ce �n Bucuresti se striga „Jos comunismul“ si „Moarte dictatorului“. Ne-ati povestit si despre cum s-a intrat �n sediul partidului, actualmente cl�direa �n care functioneaz� Prefectura si Consiliul Judetean. Cititorii nostri au aflat si despre reactia pietrenilor care au umblat pe str�zi, bucur�ndu-se de primele clipe de libertate. Acum povestiti-ne despre atmosfera care se g�sea �n casele pietrenilor, despre starea lor de spirit dup� un astfel de eveniment! Si spuneti-ne si care au fost primele griji ale oamenilor dup� lansarea zvonurilor de panic�!
Ioan Clopotel: Dup� �mpusc�turile transmise �n direct de la Bucuresti, �n Piatra Neamt, ca la un semn a pornit sarabanda zvonurilor: a fost otr�vit� apa la statia de pompare, teroristii de la Bac�u se �ndreapt� spre Piatra, s-au tras focuri de arm� pe Pietricica, si multe altele. Z�mbeam �n coltul gurii ca unul care r�sfoise mult� literatur� politist�. Era clar c� �ncepuse r�zboiul psihologic cu o campanie de intoxicare informativ�. Piata de la teatru s-a golit �n c�teva minute. Nu pentru mult timp �ns�. Repede l�muriti cet�tenii s-au �ntors la locurile lor. Si Dumnezeu tinea cu lumea - era neobisnuit de cald pentru acea dat�. Ne-am adunat mai multi prieteni acas� la unul dintre noi, peste drum de teatru, s� ne uit�m la televizor, s� nu rat�m episoadele magice ale acelei zile.
La un moment dat am fugit acas� la mine, am intrat �n laborator, am developat filmul din aparat si am pus c�teva imagini pe h�rtie fotografic�. Am zburat cu ele �n redactia singurului cotidian de pe atunci. Personalul redactiei era bulversat si oarecum dep�sit de situatie. Cotidianul avea s� lipseasc� a doua zi de pe piat�. A ap�rut abia a treia zi. Redactia se reorientase. Pe prima pagin� era tip�rit� una din fotografiile mele.
Dornici de putere
Rep.: C�t dumneavoastr� developati pozele, ce se �nt�mpla pe „scena revolutiei“?
I.C.: Dup� ce am rezolvat cu pozele, m-am �ntors �n piat�. La balcon ap�rea din c�nd �n c�nd c�te cineva �ncerc�nd s� explice �n ce stadiu erau cu preluarea puterii. Jos, publicul pricepea c� proasp�t intratii �n politic�, ce se organizau foarte greu, n-ar mai fi fost dispusi s� �mpart� scaunele cu altii �ntruc�t restrictionaser� intrarea. �n definitiv nu te �nt�lnesti de dou� ori �n viat� cu sansa de a fi ridicat pe val. La scar� mai mic�, la Piatra se derulau aceleasi etape ale eman�rii ca la Bucuresti. Multi dintre anonimii acelor zile, prob�nd o ascutit� intuitie, au urcat si au r�mas pe diferite trepte ale esichierului politic. Spectacolul continua la televiziune. �n ziua aceea (n.r. - 22 decembrie) si �n urm�toarele urma s� fim victime sigure ale bombardamentului mediatic. �ncercam starea aceea de r�u pe care trebuie s� o aib� cel ce a tr�it jum�tate de viat� �n pester� si, dintr-odat�, este azv�rlit �n lumin�. Evenimentele ce se derulau pe ecran si se reluau �n fata Casei Albe erau simultan patriotice si grotesti. Cuv�nt�rile celor ce f�ceau o periculoas� echilibristic� s� ajung� la microfon erau pline de candoare si ridicol. Lumea venea, scanda c�teva lozinci, pleca, veneau altii. P�n� spre miezul noptii, alertati de apelurile patetice ale televiziunii, trecuser� prin piat� c�teva zeci de mii de pietreni. Chipurile acestora erau luminoase, o fericire explicabil� plutea �n atmosfer�.
Z�mbete, fericire si pl�cinte fierbinti
Rep.: Si cam c�t aveau s� fie pietrenii fericiti, pentru c�, totusi, atrocit�tile se desf�surau nestingherite �n tar�.
C.I.: �n Piatra Neamt fericirea aceea avea s� d�inuiasc� si �n zilele urm�toare, �n ciuda episoadelor s�ngeroase derulate �n c�teva localit�ti din tar�. Cet�tenii �si z�mbeau pe strad�, conversatiile se derulau cu spontaneitate, leg�turile �ntre oameni se realizau firesc. Frica, aceea care te f�cea s� vezi �n fiecare conviv un potential turn�tor, se topea ca un sloi de gheat� expus acelui soare neobisnuit de decembrie. Trecerea de la apelativul «tovar�se» la «domnule» s-a f�cut cu dificultate si cu multe poticneli. Poticnelile acestea le-am cunoscut fiecare dintre noi �n �ncercarea de a ne adapta libert�tilor proasp�t dob�ndite, libert�ti cu care nu stiam ce s� facem. Copiii de atunci si cei n�scuti dup� aceea, cei care nu au �n memoria lor date anterioare la care s� se raporteze, s�nt singurii capabili a se misca �n libertate ca-n haina lor de fiecare zi. Spre miezul noptii, �mpreun� cu sotia mea si cu un prieten vechi, ne-am retras acas� la acesta. Locuia �ntr-un bloc din Precista, �n complexul nou. Amfitrioana, care plecase mai devreme de la manifestatie, culcase copiii si ne astepta cu pl�cinte calde. Priveam transmisia maraton de la Bucuresti, comentam cu �nsufletire evenimentele si �nfulecam pl�cintele.
Rep.: Lumea era multumit� de c�derea comunismului, dumneavoastr� m�ncati pl�cinte calde si comentati evenimentele din tar� la un pahar de vorb� cu prietenii. Aceeasi stare de multumire domnea si peste oras?
I.C.: Si da, si nu. Dup� ora dou� noaptea ne-am retras de la prieten c�tre casa mea. Drumul cel mai scurt trecea pe l�ng� latura estic� a Militiei, acolo unde era sediul Securit�tii. Din curtea respectabilei institutii se ridica un foc de zeci de ori mai mare dec�t cel de dup� amiaz�, din fata Casei Albe. S� nu credeti c�, dac�, teoretic, institutia trecuse sub controlul Armatei, c�tanele �si vor fi frig�nd c�rnatii la p�l�laia acelui foc. Mirosea a h�rtie ars�, rapoartele, produsul muncii intelectuale de ani de zile al ap�r�torilor valorilor or�nduirii care tocmai agoniza, luau drumul v�zduhului, desen�nd un fantastic foc de tab�r�. Grea avea s� fie sarcina istoricilor de a reconstitui ultimii ani ai socialismului biruitor. Eram sigur c� documentatia responsabilului cu S�n�tatea si Cultura prin care ni se punea mie si altora �n c�rc� povara transcendentalismului la Piatra se reg�sea �n fuioarele de fum care, �n absenta v�ntului, se ridicau spre cer. Peste optsprezece ani, �n dosarul personal de la CNSAS, nici pomeneal� de acele demersuri ale Securit�tii �mpotriv�-ne; quod erat demonstrandum! La cinci minute, �n piata Casei Albe, c�teva sute de entuziasti vegheau, ap�r�nd cuceririle democratice. La ad�postul �ntunericului, alte c�teve sute �si cur�tau biografiile. Ajunsi spre dimineat� acas� am pornit televizorul: democratiile occidentale �ncurajau revolutia, ca-n Conu’ Leonida: «Bravos natiune! Halal s�-ti fie!»
Si-a venit Cr�ciunul �ns�ngerat...
Rep.: Cum a decurs perioada urm�toare �n orasul nostru?
I.C.: �n ziua ce-a urmat lumea a trecut �n pelerinaj prin piata Casei Albe; s-au depus flori pentru martiri, s-au �n�ltat rug�ciuni colective, s-au f�cut speculatii privind soarta cuplului fugar. Un tanc cu o garoaf�-n teav� str�juia simbolic teatrul. Cei mai multi dintre pietreni ne-am �ntors la preg�tirile specifice Ajunului. Trecuse solstitiul, din punct de vedere astrologic, momentul cel mai �nc�rcat al anului. Tr�isem cea mai lung� noapte din an, din istoria recent� a neamului, si ne bucuram de renasterea Soarelui, de biruinta luminii asupra �ntunericului. Biruint� ce avea s� fie serios amenintat� �n anii care au urmat. �n arhiva foto personal� p�strez imagini care evoc� bulversarea social� produs� de Piata Universit�tii. Pe ziduri erau celebrele �nscrisuri, ast�zi r�c�ite, prin str�dania autorit�tilor: «Dreptate, ochii pl�nsi vor s� te vad�!», «De Cr�ciun ne-am luat ratia de Libertate!» �n Piatra, undeva pe Paulista am �nt�lnit o lozinc� antologic�, mai t�rzie: «Pentru ceva salam ati votat comunismul �n Rom�nia. Halal!» Genial! Este scris de un pietrean de-al nostru care, ca orice autor de grafitti serios, a r�mas anonim. Am, de asemenea, imagini de la prima vizit� la Piatra din campania din 1992 a lui Iliescu, c�nd, �ncercam s� fotografiez un grup al Aliantei Civice care agita un c�rnat �nfipt �ntr-un buchet de trandafiri. Mi-au c�rat dupaci �n spate �n mod egal at�t agitatorii Aliantei, care m� �ntrebau pentru ce «Serviciu» fotografiez, c�t si un distins profesor de socialism, conduc�tor al grupului de presiune FSN, care-mi reprosa c� n-am g�sit altceva mai reprezentativ de fotografiat. «M-a furat valul» a g�sit cu cale s� se scuze reputatul profesor c�nd m-a recunoscut. Experienta aceasta m-a lecuit de jurnalism. Si-apoi, fiecare dintre dumneavoastr� puteti veni cu exemple personale care s� ilustreze ne�ncetatele atacuri la democratie comise �n cele dou� decenii de libertate; asa �nc�t m� v�d nevoit, �n �ncheiere, s� citez din aceeasi pies� a miraculosului Caragiale: «Natiune, fii desteapt�!»
|