P�rintele Cleopa ne-a l�sat de 11 ani

• pe 2 decembrie 1998, „Duhovnicul Moldovei“, arhimandritul Cleopa, a „decis“ sďż˝... plece • Monitorul republicďż˝ articolul scris la ďż˝nmormďż˝ntarea de acum 11 ani • ceremonia a fost oficiatďż˝ de zeci de preoti, ďż˝n frunte cu IPS Daniel, IPS Antonie, IPS Bartolomeu si pďż˝rintele Galeriu • numďż˝rul credinciosilor prezenti - preoti, cďż˝lugďż˝ri, mireni - a depďż˝sit cifra 5.000 •

ďż˝n jurul orei 2.20, pe 2 decembrie 1998, s-a stins din viatďż˝ unul dintre cei mai cunoscuti monahi din tarďż˝, pďż˝rintele Cleopa. La cei 87 de ani, cďż˝lugďż˝rul de la Mďż˝nďż˝stirea Sihďż˝stria suferea de mai multe boli, dar „Dumnezeu l-a luat la el fďż˝rďż˝ a-l tine prea mult la pat. Cu bolile pe care le avea ar fi zďż˝cut ani de zile. Cel de Sus l-a anuntat cďż˝ va veni dupďż˝ el. ďż˝nainte cu vreo douďż˝ zile, ni s-a confesat nouďż˝, ucenicilor. I se transmisese mesajul. Cu toate acestea, pďż˝nďż˝ ďż˝n ultima clipďż˝ a dat povete. Cu doar vreo cinci ore ďż˝nainte, a povďż˝tuit niste strďż˝ini. Au fost ultimele lui sfaturi“, spunea, acum 11 ani, un ucenic al Pďż˝rintelui pentru Monitorul despre cel care a nevoit 72 de ani la Mďż˝nďż˝stirea Sihďż˝stria. Acestea fiind spuse am considerat necesar sďż˝ aducem aminte despre cel ce-a fost „Duhovnicul Moldovei“. Drept pentru care republicďż˝m articolul scris acum 11 ani, la ďż˝nmormďż˝ntarea Pďż˝rintelui.

„Puhoi de oameni la ďż˝nmormďż˝ntarea pďż˝rintelui Cleopa“

Vestea trecerii ďż˝n nefiintďż˝ a Pďż˝rintelui Arhimandrit Ilie Cleopa „marele duhovnic al secolului nostru si al ďż˝ntregii ortodoxii“ s-a ďż˝mprďż˝stiat ca vďż˝ntul si ca gďż˝ndul. Mii de oameni au ďż˝mbrďż˝cat haina cernitďż˝ a tristetii si au purces, ďż˝ncepďż˝nd de miercuri, 2 decembrie 1988, la Sihďż˝stria, pentru a-si lua rďż˝mas bun. „Veniti la «Petrecerea mea», care se apropie, si apoi ne vom ďż˝ntďż˝lni ďż˝n Rai“, erau vorbele pe care le spunea, ďż˝n duhovnicestile ďż˝ntďż˝lniri cu credinciosii, pďż˝rintele Cleopa. Si ďż˝ntr-adevďż˝r, la „Petrecerea“ sa de sďż˝mbďż˝tďż˝, 5 decembrie 1998, a fost lume cďż˝tďż˝ frunzďż˝ si iarbďż˝ de pe ďż˝ntregul plai romďż˝nesc. Mii si mii de oameni au ďż˝ngustat valea, privelistile sďż˝lbatice si legendare ale locului, un asezďż˝mďż˝nt al singurďż˝tďż˝tii, pentru ultima ďż˝ntďż˝lnire cu Sfďż˝ntul duhovnic, pe tďż˝rďż˝muri pďż˝mďż˝ntene. ďż˝n zona mďż˝nďż˝stirii, Sfďż˝nta Liturghie a diminetii te ďż˝nvďż˝luia, ďż˝nďż˝ltďż˝ndu-ti sufletul, iar multimea oamenilor ďż˝ngrďż˝mďż˝diti ďż˝ntr-un punct central al curtii te ďż˝ndemna sďż˝ mergi lďż˝ngďż˝ sicriul celui trecut ďż˝n lumea dreptilor.

Pelerinaj continuu...

�nc� de la primele ore ale diminetii, oamenii de toate conditiile �si frem�tau nelinistea, chipuri luminate �si aflaser� cele mai strategice locuri, de la pridvoarele cl�dirilor p�n� la �naltele ferestre ale clopotnitei. Sute de monahi �ndurerati, preoti care au p�r�sit pentru o zi parohiile, munteni falnici si oameni b�tuti de soart� doreau cu orice chip s� s�rute m�na p�rintelui. Peste toate, agitatia cameramanilor, fotografilor si a ziaristilor.
Ora 11: Se anuntďż˝ ďż˝nceperea procesiunii. ďż˝si fac prezenta, ďż˝ntr-un cortegiu ceremonios, ďż˝naltele fete bisericesti ďż˝n frunte cu IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, iar multimea reuseste cu greu sďż˝ lase un culoar de trecere. Mitropolitul Moldovei dďż˝ citire mesajului Patriarhului Teoctist: „Sufletul Pďż˝rintelui Cleopa a intrat prin Portile ďż˝mpďż˝rďż˝testi ale bisericii strďż˝mosilor nostri din ceruri, unde va ďż˝ncepe cealaltďż˝ viatďż˝, pentru bucuria Domnului nostru Iisus Hristos, alďż˝turi de toti binecuvďż˝ntatii Pďż˝rintelui Sďż˝u. (...) Pildďż˝ si chip de nevointďż˝ tuturor pentru desďż˝vďż˝rsirea la care sďż˝ntem chemati ďż˝n aceastďż˝ clipďż˝ de vremelnicďż˝ despďż˝rtire sďż˝ ne plecďż˝m genunchii sufletului ďż˝n fata rďż˝mďż˝sitelor pďż˝mďż˝ntesti ale mult pretuitului pďż˝rinte Cleopa si sďż˝ rugďż˝m pe Prea Sfďż˝nta Treime si pe Prea Curata Maicďż˝ a lui Dumnezeu sďż˝ ne ajute a sluji biserica si neamul cu credinciosia si cu statornicia arhimandritului Cleopa“. Apoi a fost citit mesajul lui IPS Antonie: „Toti cei care au trecut ďż˝ntďż˝lnirea lui au iesit cu hotďż˝rďż˝rea de a fi mai buni si mai drepti, mai apropiati de Dumnezeu si de semeni. A fost un om de o mare si puternicďż˝ smerenie, cu toate cďż˝ se bucura de o popularitate deosebitďż˝, aceasta nu i-a atins cu nimic modestia si smerenia, pentru cďż˝ el nu vedea doar popularitatea, vedea doar oameni cu dureri sufletesti, care veneau la el sďż˝ se vindece“.

„A fďż˝cut din Sihďż˝stria un Athos al poporului romďż˝n“

Ora 11.30. Aleluia... �si �nalt� sonoritatea �n v�zduhul locului. Prima c�ntare bisericeasc� �ntru dezlegarea de p�cate p�m�ntene si �n�ltarea sufletului celui adormit. Chipurile celor prezenti s�nt pline de smerenie. �n marea de oameni si fream�tul curiosilor care �ncercau s� se apropie de punctul central al ceremoniei, �naltele c�nt�ri curgeau firesc. Ochi �n lacrimi si mult� tristete. Pe alocuri, r�zb�teau disonant tipetele vreunui demonizat.
Ora 12.30. Cuvďż˝ntul ďż˝naltelor fete bisericesti privind viata pďż˝rintelui Cleopa: IPS Bartolomeu: „Nu spun nimic nou afirmďż˝nd cďż˝ pďż˝rintele Cleopa a fost cel mai mare duhovnic al acestui secol. El a realizat marea performantďż˝ nu de a fi doar un mare confesor, ci de a fi prieten si cďż˝lďż˝uzitor (...) El ne-a fost tuturor celor care am trecut pe la scaunul sďż˝u, ďż˝n chilia lui, izvor de sperantďż˝ pentru miile, zecile si sutele de mii de credinciosi din toatďż˝ tara. (...) A fďż˝cut din Sihďż˝stria un Athos al poporului romďż˝n. Raza lui a strďż˝lucit din hotar pďż˝nďż˝-n hotar si dincolo de hotare. Prin aceasta, era un dďż˝tďż˝tor de sperante“.
IPS Daniel: „Prin moartea pďż˝rintelui Cleopa, Biserica de pe Pďż˝mďż˝nt a pierdut din mijlocul ei un monah sfďż˝nt, un puternic teolog si un misionar statornic, ďż˝ntr-o vreme ďż˝n care lumea se secularizeazďż˝ si se adďż˝nceste ďż˝n confuzie spiritualďż˝. Ce este mai de pret decďż˝t sďż˝ ďż˝ntďż˝lnesti un crestin sfďż˝nt trďż˝itor al traditiei neďż˝ntrerupte al bisericii?! Pďż˝rintele Cleopa nu cunostea doar intelectual scrierile marilor pďż˝rinti ai pustiei, ci el ďż˝nsusi a trďż˝it, zi cu zi, peste 70 de ani viata de monah, dupďż˝ canoanele si rďż˝nduielile pďż˝rintilor ďż˝ntemeietori si organizatori ai vietii monahale, sfintii cuviosi: Antonie cel Mare, Paisie cel Mare si Sava cel Sfintit a cďż˝ror pomenire o facem astďż˝zi, 5 decembrie, ďż˝n ziua ďż˝nmormďż˝ntďż˝rii pďż˝rintelui Cleopa“.
Ora 13.00: Cortegiul funerar �nconjoar� m�n�stirea, sicriul fiind purtat pe ultimul drum de confratii �ntru credint�. Multimea �si caut� locul prielnic pentru a-i mai z�ri o clip� chipul sf�nt. Locul de �ngrop�ciune al r�m�sitelor trupesti a fost ales undeva �n susul muntelui, la umbra brazilor. De aici, spiritul s�u duhovnicesc va cunoaste, desigur, un pelerinaj vesnic. Fie-i t�r�na usoar�!
Cu greu, marea de oameni a renuntat la acest moment de comuniune sufleteasc�. Si totusi, �ncet-�ncet, fiecare s-a reg�sit pe sine si, cu fata m�hnit�, s-a �ntors la matc�, l�s�nd �n urm� linistea m�n�stirii si sih�stria locului.

„Acasďż˝“, ďż˝n Muntii Neamtului

P�rintele Cleopa, pe numele de mirean Constantin Ilie, n�scut pe 10 aprilie 1912, �n comuna Sulita, judetul Botosani, provine dintr-o familie de t�rani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru Ilie. Urmeaz� cursurile scolii primare din satul natal, f�c�nd apoi trei ani de ucenicie duhovniceasc� la schimonahul Paisie Olaru, pustnic �n Schitul Cozancea. �n decembrie 1929 se al�tur� obstii schitului Sih�stria, al�turi de fratele mai mare, Vasile si pe 12 decembrie 1932, de ziua Sf�ntului Ierarh Spiridon, s�nt primiti �n obstea schitului. �n 1935 este luat �n armat�, �n orasul Botosani. �n 1936 se re�ntoarce la schit si este tuns �n monahism pe 2 august 1937, primind numele Cleopa. �n iunie 1942 este numit loctiitor de egumen, datorit� st�rii de s�n�tate a staretului Ioanichie Moroi.
Pe 27 decembrie 1944 este hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de c�tre Episcopul Galaction Cordun, pe atunci staret al M�n�stirii Neamt. Ulterior este numit oficial egumen al Schitului Sih�stria. �n 1947, Schitul Sih�stria este ridicat la rang de m�n�stire, iar proto-singhelul Cleopa Ilie este f�cut arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim Munteanu. �n 1948, urm�rit de Sigurant�, se retrage pentru sase luni �n p�durile din jurul M�n�stirii Sih�stria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa este numit staret al M�n�stirii Slatina Suceava unde se transfer� al�turi de 30 de c�lug�ri din obstea M�n�stirii Sih�stria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina. �ntemeiaz� la M�n�stirea Slatina o obste care num�r� peste 80 de persoane. �ntre 1952-1954, este urm�rit de Securitate si se retrage �n Muntii St�nisoara, �mpreun� cu ieromonahul Arsenie Papacioc. Dup� 2 ani este readus �n m�n�stire, din ordinul Patriarhului Justinian. �n 1956, revine la metanie, iar �n primavara anului 1959, se retrage pentru a treia oar� �n Muntii Neamtului, unde �si petrece urm�torii 5 ani. Revine la M�n�stirea Sih�stria �n toamna anului 1964, ca duhovnic al �ntregii obsti, si pov�tuieste f�r� �ntrerupere at�t c�lug�ri, c�t si mireni.