Despre 1 Decembrie 1818 �n documentele secrete ale vremii

• ideea unirii Transilvaniei cu Romďż˝nia provoca nelinisti ďż˝n unele cancelarii europene, mai ales ďż˝n Ungaria, Austria si Germania • premierul francez Clemenceau era informat despre agitatia nationalistďż˝ romďż˝nďż˝ din Ardeal • Foreign Office emitea o notďż˝ despre Consiliul Unitďż˝tii Romďż˝ne si necesitatea recunoasterii acestui organism •

ďż˝n toamna anului 1918 criza din monarhia austro-ungarďż˝ a atins punctul culminant, situatia militar-strategicďż˝ a Puterilor Centrale pe toate fronturile apropiindu-se de dezastru. La 15 septembrie 1918 armatele Antantei au rupt frontul din Macedonia, obligďż˝nd Bulgaria sďż˝ cearďż˝ armistitiu, ceea ce a constituit o mare loviturďż˝ si pentru Austro-Ungaria. Ocuparea Bulgariei de cďż˝tre armatele Antantei a adus la restabilirea legaturii Romďż˝niei cu trupele aliate de la Salonic. A fost anulatďż˝ pacea impusďż˝ Romďż˝niei la Bucuresti de Puterile Centrale; Romďż˝nia s-a pregďż˝tit sďż˝ decreteze cea de-a doua mobilizare. ďż˝n Serbia, generalul Franchet dEsperey ďż˝si deplasa trupele ďż˝n directia Ungariei, ceea ce deschidea armatelor Antantei drumul spre sud-estul Austro-Ungariei. ďż˝n timp ce deznodďż˝mďż˝ntul rďż˝zboiului se ďż˝ntrevedea, ďż˝n tďż˝rile beligerante au ďż˝nceput puternice miscďż˝ri sociale de protest, concomitent cu miscďż˝ri revolutionare. ďż˝n lunile septembrie - octombrie 1918 lupta maselor ďż˝n monarhia Austro-Ungarďż˝ (Austria, Ungaria, Cehia, Transilvania, Bucovina, Croatia, Voivodina, Slovacia, Galitia) a luat o extindere nemaicunoscutďż˝, declansďż˝ndu-se numeroase greve si demonstratii ďż˝mpotriva rďż˝zboiului, pentru ďż˝ncheierea pďż˝cii, pentru libertďż˝ti si drepturi democratice. La 30 octombrie 1918, la Viena, au loc mari demonstatii lucru ce avea sďż˝ se termine cu proclamarea, la 12 noiembrie, a Republicii Austria. Pe ruinele fostei monarhii s-au format noi state nationale independente: Austria, Cehoslovacia, Polonia si Ungaria, iar altele, cum a fost cazul Romďż˝niei si Serbiei, si-au desďż˝vďż˝rsit unitatea lor. ďż˝n octombrie-noiembrie acelasi an, ďż˝n Transilvania curentul emancipďż˝rii nationale prindea tot mai mult la mase, astfel cďż˝ ideea convocarii unei adunďż˝ri nationale care sďż˝ consfinteascďż˝ unirea cu Romďż˝nia nu a ďż˝ntďż˝rziat sďż˝ aparďż˝. Iar starea de spirit avea sďż˝ fie surprinsďż˝ ďż˝n diverse documente secrete, adresate premierului francez G. Clemenceau, de cďż˝tre ministrul de externe St. Pichon. Ministerul de externe englez lua si el cunostintďż˝, dupďż˝ cum rezultďż˝ dintr-un document al Foreign-Office-ului, de actiunile romďż˝nilor transilvďż˝neni numiti mďż˝gulitor „prietenii nostri cei mai de nďż˝dejde“. Autoritďż˝tile unguresti locale, derutate de dezvoltarea miscďż˝rii nationale romďż˝nesti, cereau guvernului instructiuni, asa cum este cazul comitelui suprem al Caras Severinului. O notďż˝ informativďż˝ trimitea si consulul german de la Brasov, „copiat“ fiind de consulul general al Germaniei la Budapesta. Reproducem xtrase din documentele de epocďż˝, sugestive pentru ceea ce se petrecea ďż˝n lunile premergďż˝toare Adunďż˝rii de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

„O recrudescentďż˝ a agitatiei nationaliste romďż˝ne“

1918 octombrie (10)/23, Paris. Informare adresatďż˝ de St. Pichon lui G. Clemenceau, cu privire la situatia din Transilvania. Republica Francezďż˝. Ministerul Afacerilor Externe Directia Afacerilor politice si comerciale. Europa. Comunicarea cu Transilvania.
Stirile ce ne parvin din presa ungar�, austriac� si german� semnaleaz� o recrudescent� a agitatiei nationaliste rom�ne din Transilvania unde, de la �nceputul r�zboiului, actele de protest �mpotriva dominatiei ungare, oric�t de dese ar fi fost, n-au fost niciodat� dec�t acte individuale, izolate, asprimea regimului militar ungar lipsind populatia, ale c�rei opinii nu pot fi totusi puse la �ndoial�, de orice posibilitate de a-si manifesta sentimentele �ntr-o form� colectiv� si cu oarecare amploare (...).

Problema rom�n�

Raportul lui Egon von F�rstenberg c�tre Ministerul de Externe German despre esuarea tratativelor dintre rom�nii din Transilvania si Guvernul ungar; Consulatul general al Imperiului German pentru Ungaria.
Tratativele �ntre Guvernul ungar si rom�n, care au fost purtate acum c�teva s�pt�m�ni la Arad, au r�mas f�r� succes. Rom�nii au ridicat astfel de pretentii, �nc�t Guvernul ungar a considerat c� nu le poate �ndeplini f�r� a renunta la orice pretentie a sa asupra teritoriului Ungariei locuit de rom�ni. Postulatele rom�ne au culminat de fapt �n recunoasterea unui stat al rom�nilor, absolut independent, pe acest teritoriu. Rom�nii vor acum s�-si realizeze dorintele lor nationale f�r� aprobarea guvernului si au convocat �n acest scop pentru 1 decembrie, la Alba Iulia, o Adunare National� Rom�n�. F�r� �ndoial� c� aici vor proclama un stat rom�n pe teritoriul Ungariei. Cu aceasta, ei vor pronunta de fapt separarea de Ungaria; dac� �ns� vor hot�r� concomitent �ncorporarea la Regatul Rom�niei, este �nc� foarte problematic. Dac� vor lua �n aceast� privint� o hot�r�re, aceasta nu urm�reste, desigur, s� creeze o situatie de fapt, ci s� dea rom�nilor numai un mijloc de presiune eficient �mpotriva ungurilor. Adesea se vorbeste �n cercurile rom�nesti si despre aceea c� Adunarea National� va pronunta autonomia teritoriului rom�n din Ungaria, care �nc� de acum va intra �ntr-o oarecare leg�tur� cu Regatul Rom�niei. Pentru statul rom�n de pe teritoriul Ungariei se va crea un guvern independent si un parlament independent cu sediul la Sibiu, care va trimite la Bucuresti o anumit� delegatie �n Parlamentul central rom�n. E de la sine �nteles c� rom�nii vor acorda cele mai largi drepturi celorlalte natiuni, adic� mai ales ungurilor si sasilor. Ei fac �n special sasilor promisiunile cele mai ademenitoare, spre a-i c�stiga de parte lor. Ei revendic� pentru statul lor, �n afar� de cele 16 comitate transilv�nene, �nc� 12 comitate din Ungaria propriu-zis�. Pe acest teritoriu, rom�nii nu posed� �n nici un caz majoritatea absolut�, pe care o au incontestabil numai �n aproximativ 12 comitate. Ungurii, �n special secuii, s�nt foarte ostili fat� de aceste n�zuinte rom�nesti (...).

„ďż˝n curďż˝nd acest Consiliu s-ar putea dovedi foarte util“

1918 (octombrie 20/noiembrie 2), Londra. Not� a Foreign Office-ului cu privire la Consiliul National al Unit�tii Rom�ne si la necesitatea recunoasterii acestui organism, ca singurul care reprezint� natiunea rom�n�.
Consiliul se compune dupďż˝ cum urmeazďż˝: Presedinte: Domnul Take Ionescu, Vicepresedinti: V. Lucaciu, Octavian Goga, Dr. Angelescu (fost ministru la Washington), Domnul Florescu (fost presedinte al Camerei din Romďż˝nia) si un consiliu format din 30 de persoane. Componenta consiliului nu este perfectďż˝, deoarece a fost necesarďż˝ concilierea anumitor prejudecďż˝ti de partid, dar punctele esentiale referitoare la Consiliu sďż˝nt: acesta este singurul organism care a reprezentat, reprezintďż˝ si poate reprezenta ďż˝n acest moment ďż˝ntreaga natiune romďż˝nďż˝; liderii transilvďż˝neni Lucaciu si Goga, ďż˝mpreunďż˝ cu altii de mai micďż˝ anvergurďż˝, iau parte activďż˝ la conducerea lui; ceea ce doreste el este recunoasterea ca prim organism care a reusit sďż˝ se formeze pentru a reprezenta aspiratiile ďż˝ntregii natiuni romďż˝ne. De ce anume trebuie recunoscut: 1. Guvernul francez a fďż˝cut-o deja printr-o declaratie atent redactatďż˝ si demnďż˝ de toatďż˝ admiratia. Faptul cďż˝ noi nu am luat act de existenta lui provoacďż˝ o mare dezamďż˝gire ďż˝n rďż˝ndul romďż˝nilor din strďż˝inďż˝tate. Dacďż˝ facem imediat acest lucru, aceasta ar remedia situatia. Aceasta nu ne creeazďż˝ obligatii de nici un fel ci, din contrďż˝, ne creeazďż˝ pentru prima datďż˝ un anumit prestigiu real fatďż˝ de transilvďż˝neni, prietenii nostri cei mai de nďż˝dejde. 2. ďż˝n curďż˝nd acest Consiliu s-ar putea dovedi foarte util. Dacďż˝ Brďż˝tianu sau alti politicieni din „vechiul regim“ ar reveni la putere ďż˝n Romďż˝nia, s-ar produce o mare tulburare. Nici tďż˝ranii si nici transilvďż˝nenii nu vor colabora cu el sau cu sistemul. Consiliul s-ar putea dovedi atunci foarte util pentru noi ca intermediar ďż˝n vederea unei actiuni pline de tact (...).

„Grupuri de cetďż˝teni, apartinďż˝nd populatiei romďż˝nesti, vor sďż˝ preia puterea politicďż˝“

1918 (octombrie 24)/noiembrie 6, Lugoj. Raportul comitelui suprem al comitatului Caras Severin c�tre Jaszi Oszkar, referitor la nelinistea din comitat; alungarea autorit�tilor locale, crearea militiei rom�nesti si a Consiliilor Nationale rom�ne si svabe; tendinta rom�nilor de organizare independent�. Subiect: Miscarea national� rom�neasc�, Lugoj, 6 noiembrie 1918. Strict confidential.
La Lugoj, resedinta comitatului meu, de la formarea guvernului popular, eforturile mele si ale autorit�tilor din subordine s�nt �ndreptate spre medierea �n timpurile grele de azi a �ntelegerii pasnice dintre maghiarii, germanii si rom�nii care locuiesc aici. Acestui scop �i servesc toate m�surile luate �n vederea ap�r�rii ordinii publice, mai ales c� �n urma tulbur�rilor ap�rute, din p�cate, mai �n toate comunele de pe teritoriul comitatului, prima noastr� obligatie este restabilirea ordinii publice. �n multe locuri tulbur�rile au fost at�t de mari �nc�t autorit�tile au devenit neputincioase fat� de ele si din unele localit�ti prim-pretorii, iar din altele mai numeroase notarii publici, au fost nevoiti s� fug� ca s�-si poat� salva viata. Masa dezl�ntuit�, care la �nceput era compus� doar din soldati �narmati eliberati din garnizoanele lor, a atras treptat de partea sa si populatia de acas� si nu s-a multumit cu nimicirea autorit�tilor locale si a sediilor acestora, ci s-a �ndreptat �mpotriva tuturor acelor factori �n care a v�zut un inamic al bun�st�rii sale materiale. A jefuit casele bog�tasilor si pr�v�liile din sate, a alungat vitele. Nu s-ar putea afirma c� toate acestea ar fi fost �ndreptate �mpotriva vreunei natiuni, deoarece si �n comune pur rom�nesti au avut loc jafuri. �ntreaga revolt� regretabil� a fost mai degrab� un exces de pasiuni ale maselor dezl�ntuite �mpotriva a tot ceea ce a reprezentat p�n� acum ordinea si raporturile normale. (...) Trebuie s� m� refer �ns� la �nc� un aspect. Din mai multe locuri ale comitatului mi se transmit informatii potrivit c�rora grupuri de cet�teni, apartin�nd populatiei rom�nesti, vor s� preia puterea politic�, �nfiinteaz� consilii si someaz� conduc�torii administratiei (prim-pretor, notar public) s� le predea functiile. Conform informatiilor, acestea nu s�nt elemente turbulente, ci cet�teni.

„Adunarea a luat hotďż˝rďż˝rea ca natiunea romďż˝nďż˝ sďż˝ tinďż˝ neclintit la dreptul sfďż˝nt de a-si decide ea ďż˝nsďż˝si propria soartďż˝“


1918 (octombrie)/noiembrie 8, Brasov. Raportul lui Lerchen, consulul Germaniei la Brasov, c�tre cancelarul Max von Baden, despre starea de spirit si rolul hot�r�tor al rom�nilor - ca majoritate zdrobitoare - �n chestiunea formei politice viitoare a Transilvaniei.
Consulatul imperial german Brasov (Ungaria), 8 noiembrie 1918.
De atunci de c�nd am �naintat Altetei Voastre ducale prea supusul meu raport din 25 octombrie, sub nr. J. 2083, evenimentele din Transilvania, ca �n general pretutindeni �n Ungaria, s-au precipitat. �n urma descompunerii complete a armatei austro-ungare, s-a ajuns, din nefericire, de mai multe ori la serioase excese si jafuri, comise de sold�timea desfr�nat� si lipsit� de disciplin�. Aici la sediul Consulatului, s-a mentinut p�n� acum destul de bine linistea, prin luarea imediat� de m�suri preventive. Trupele germane, care �n ultimile zile sosesc aici din Rom�nia �n num�r din ce �n ce mai mare, au contribuit, de asemenea, mult la securitatea acestui oras (...). �n privinta formei pe care o va lua mai t�rziu Transilvania, pare s� existe oarecare neclaritate. Opinia dominant� este c�, �n caz c� nu revine Rom�niei, i se va asigura - raliat� la Ungaria - o situatie special� si autonomie �ntr-o Federatie statal� ungar�. Hot�r�tori �n aceast� privint� vor fi �n orice caz rom�nii care, numeric, alc�tuiesc pe departe majoritatea populatie. Pentru Transilvania, s-a format un Consiliu National Rom�n propriu, cu sediul la Arad, iar �n ultima duminic�, o subsectie la Cluj, la care au ap�rut delegati din toate p�rtile Transilvaniei. Adunarea a luat hot�r�rea ca natiunea rom�n� din Transilvania s� tin� neclintit la dreptul sf�nt de a-si decide ea �ns�si propria soart�. Hot�r�rea asupra viitoarei apartenente statale a �ntregului popor rom�n r�m�ne rezervat� exclusiv Adun�rii Nationale Rom�ne. Consiliile au mai hot�r�t s� organizeze trupe de rom�ni transilv�neni, sub conducerea ofiterilor rom�ni, cu drapel national rom�n si limb� rom�n� de comandament. Soldatii trebuie s� depun� jur�m�nt numai fat� de Consiliul National Rom�n.
Dac� rom�nilor le va fi posibil s� realizeze aceste hot�r�ri, depinde �n primul r�nd de evolutia lucrurilor la Budapesta si de consolidarea guvernului de acolo. Relatia str�ns� care exist� �n mod evident �ntre presedintele Consiliului de Ministri ungar, contele Karoly si Antant�, poate s� aib� drept consecint� ca simpatiile Antantei nicidecum s� fie numai de partea Rom�niei �n problema viitorului Transilvaniei, c�ci, cu toat� atitudinea democratic� a lui Karoly si sustinerea de c�tre el a drepturilor nationalit�tilor, el este totusi, �nainte de toate, ungur si preocupat de p�strarea - c�t mai nev�t�mat� - a integrit�tii t�rii sale (...).

NOTďż˝: Toate aceste documente sďż˝nt extrase din lucrarea „1918 la romďż˝ni. Desďż˝vďż˝rsirea unitďż˝tii national-statale a poporului romďż˝n. Documente externe. 1916-1918“, apďż˝rutďż˝ la Editura Stiintificďż˝ si Enciclopedicďż˝, Bucuresti, 1983.