Pe urmele mo�tenirii fabuloase l�sate Prim�riei Roman
• interviu cu avocatul Nicu�or Cristian Stanciu, cel care a descoperit testamentul prin�ului Constantin Cantacuzino Pa�canu Reporter: Domnule avocat, a�i declarat c� a�i f�cut o asemenea descoperire urmare a faptului c� a�i fost contactat de unul din clien�ii dumneavoastr�. Care s�nt datele pe care le ave�i despre prin�ul Constantin Cantacuzino Pa�canu?
Nicu�or Cristian Stanciu: Este adev�rat c� am fost contactat de un client al meu, cu privire la o posibil� revendicare a averii prin�ului Constantin Cantacuzino Pa�canu, legat de Roman. Din p�cate, este o perioad� pu�in studiat� de istorici �i despre care se �tie, din motivele lesne cunoscute de toat� lumea, c� avem informa�ii destul de s�race. Cert este c� prin�ul a tr�it o vreme la Paris, ca �ntreaga nobilime rom�neasc�, de la sf�r�itul secolului al XIX-lea, neav�nd mo�tenitori. A mers acolo s� se opereze. Noi am intrat �n posesia testamentului olograf, �ntocmit la Paris �n 15 ianuarie1927, prin care prin�ul �i-a l�sat „nuda proprietate“ comunei Roman, iar uzufructul acesteia so�iei sale, Maria Cantacuzino, n�scut� Aldica Pu�cariu, cu mult mai t�n�r� dec�t el, cu care, de altfel, a tr�it �i foarte pu�in.
Rep.: Unde se afl� morm�ntul prin�ului Constantin Cantacuzino Pa�canu?
N.C.S.: Prin�ul a fost adus �n �ar� ulterior mor�ii sale, fiind �ngropat la Roman, �n Cimitirul „Eternitatea“.
Rep.: Care este dimensiunea averii prin�ului?
N.C.S.: A�a cum am mai spus, averea prin�ului Cantacuzino a fost fabuloas� �i sper�m ca, prin demersurile pe care le vom face, s� intr�m �n posesia unei p�r�i c�t mai mari. Din documentele pe care le avem p�n� acum, ob�inute prin cercetarea arhivelor de la Ia�i, Vaslui, Boto�ani, Bac�u, Ilfov, Constan�a, Bucure�ti �i Bra�ov, am aflat c� aceasta este uria��, urm�nd ca m�rimea acesteia s� o stabileasc� expertizele. Cert este c�, la nivel anilor 1920, prin�ul era �ntr-un „top“ al averilor, al patrulea ca nivel al bog��iei. Se �tie despre el c� era prieten intim cu Tache Ionescu �i apropiat de Br�tieni. Acum ne afl�m �n posesia documentelor care atest� proprietatea familiei Cantacuzino Pa�canu, asupra conacului de la Costi�a (Neam�), unde a de�inut 480 hectare teren agricol, p�uni, p�duri �i luciu de ap�, f�ne�e, iazuri. Aici �i pl�cea Mariei Cantacuzino s�-�i petreac� destul de mult timp �i s�ntem �n posesia unei fotografii care o �nf��i�eaz� �mpreun� cu invita�ii de la conacul din Costi�a. Avem, de asemenea, documente privind proprietatea asupra a 430 hectare la Dume�ti (Ia�i). Tot �n acest jude� �tim c� a de�inut 75 hectare de p�m�nt �i c� �n Bucure�ti a avut dou� imobile confiscate �n baza Decretului 92/aprilie 1950. Mai avem certitudinea c� a fost proprietarul unui imobil �n Roman, care s-a aflat pe actualul teren unde s-a construit Casa de Cultur�, respectiv �n strada Lahovari, ast�zi Libert��ii. �tim c� a fost proprietarul morii Colentina, fost� Olmazu (�n foto). La Ia�i a de�inut cl�direa Muzeului Unirii �i pe aceea a Spitalului Cantacuzino Pa�canu, pe care le-a donat municipalit��ii. De altfel, de-a lungul vie�ii, a fost un spirit filantropic, a�a �nc�t Liceul „Sturza Cantacuzino“, de fete, din Roman, a fost donat de familia prin�ului, respectiv de Maria Cantacuzino, tot comunei Roman. Mai �tim c� prin�ul a avut �i mai multe vapoare, care, evident, nu mai exist�, pentru c� s-au scufundat.
Rep.: A�i vorbit �i despre o serie de conturi �n str�in�tate? Ce se �tie despre acestea?
N.C.S: Prin�ul a avut conturi �n Fran�a �i Elve�ia �i bijuterii, confiscate de Banca Na�ional� a Rom�niei, dintre care, a�a cum v� spuneam, o parte au fost d�ruite de Nicolae Ceau�escu pre�edintelui Yugoslaviei, Tito, �i nu vor putea fi u�or recuperate, a�a cum greu va fi de intrat �i �n posesia banilor din celelalte conturi. Cert este c� noi vom �ncerca, pe cale juridic�, s� recuper�m c�t mai mult din aceast� fabuloas� avere. Deocamdat� am depus documenta�ia pentru recuperarea terenurilor �i a conacului de la Costi�a, care a fost �nchiriat, �n prezent, unei societ��i belgiene. Se pare c� �i palatul de la Ruginoasa ar fi apar�inut tot familiei Cantacuzino, care l-a �nchiriat principelui Alexandru Ioan Cuza. Sub semnul �ntreb�rii r�m�ne �i o alt� proprietate, aceea de la Micl�u�eni, �n care s-a turnat recentul film a lui Sergiu Nicolaescu, „Orient-Expres“. Mai �tim, de asemenea, c� �i Casa de Pensii din Piatra Neam�, �n care a func�ionat un hotel, a apar�inut unei rude a familiei Cantacuzino, Scarlat, familie pe care eu, de altfel, o reprezint, acum, �n instan�e. La vremea �n care a fost confiscat� aceast� cl�dire, domnul Scarlat, care tr�ie�te, era �eful Camerei Agricole �i comuni�tii nu ar fi avut dreptul s�-i confi�te aceast� proprietate.
Rep.: Ce se �tie despre so�ia prin�ului Constantin Cantacuzino?
N.C.S.: Maria Cantacuzino a tr�it �n Bucure�ti, p�n� �n 1960 �i se �tie c� testamentul prin�ului a fost atacat de o alt� latur� a familiei, de Sturza Cantacuzino.
FOTO: Conacul de la Costi�a a apar�inut familiei Constantin Cantacuzino Pa�canu. �n mijloc, t�n�ra so�ie a prin�ului, Maria Cantacuzino
|