Dumnezeu n-a ispr�vit lumea �n sase zile
Lucrarea divin� pentru f�urirea lumii s-a �ntins pe durata a sase zile, timp �n care Creatorul a z�mislit p�s�rile si v�ntul, pestii si lighioanele t�r�toare, copacii cei fosnitori si iarba care le m�ng�ie r�d�cinile. La urm� de tot a pl�m�dit omul, c�ruia i-a suflat �n cap puterea de a visa, nelinistile care-i sfredelesc noptile. A pus �n el si poezie si c�ntec si blestem. Ostenit, �n ziua a saptea, Dumnezeu a pus capul pe pern� si s-a hodinit fiindc� si Cel de Sus oboseste uneori. Atotputernicul a uitat �ns� ceva �n marea si nemuritoarea Lui oper�. N-a f�urit Rom�nia. Sc�parea avea s� fie reparat�, lucru pe care l-am aflat marti, 15 septembrie, �n anul 2009 dup� Hristos, de f�uritorul de tar� numit, de cei care-l sl�vesc Zeus si de muritorii de r�nd, Traian B�sescu. Dac� el �nsusi nu ne-ar fi spus-o, �ntr-un lung si monoton discurs, n-am fi stiut niciodat� c� Rom�nia, de oriunde ai privi-o, de jos �n sus si de sus �n jos, oblic sau pe lateral� e f�urit� prin neostenita sa trud�. De notat c� spre deosebire de Dumnezeul din ceruri, acest creator lumesc nu cunoaste odihna iar duminicile trudeste mai abitir ca oricine, pl�m�dind cu picioarele si m�na, aflate miraculos ba aici, ba dincolo, la hanuri si-n iarmaroace, la pr�znuiri si chermeze, chipul miraculos al Rom�niei. Cum arat� acest colt de rai? Ne-o spune creatorul s�u. Mierea si laptele curg pretudindeni, s�r�cia s-a scurs printre pietrele iadului, aici domnind prosperitatea. Oamenii, asa cum a promis la f�urirea lumii, tr�iesc bine, chiar bine r�u, fericirea zburd� pe potecile asfaltate ale codrilor, nu exist� cei aproape un milion de someri dec�t �n mintea clevetitorului diavolesc, nu exist� mii de copii fl�m�nzi si nici mas� pe care s� nu se �nghesuie copane rumenite de curcan. El ne-a v�r�t �n NATO, el ne-a netezit drumurile intr�rii �n Uniunea European�. El si numai el a m�rit pensiile si salariile profesorilor, el a adus liniste �ntre reprezentantii breslelor, a �mp�cat magistratii si a domolit nemultumirile politicienilor care se cred acaparati si m�nati ca oile. �n ultima bucat� a lumii, cea uitat� de Dumnezeu si f�urit� de Traian B�sescu, binele alearg� pe toate pajistile si bag�, cu lingurite de argint, ambrozie �ntre buzele tuturor muritorilor. Cam asta am �nteles eu, dup� un ceas si alte trei sferturi din marea cetire de vorbe petrecut� �n fata unor parlamentari care ba intrau, ba ieseau, ba c�scau, ba aplaudau sub cupola zisului Palat al Poporului. N-am priceput �ns�, oric�t mi-am b�tut capul, cum de lucrurile �ndelung blamate din vremea guvern�rii N�stase, pe care l-a r�stignit zilnic �n acesti ani, au devenit izb�nzi de net�g�duit ale presedintelui-f�urar? Cum se face c� nenorocita guvernare T�riceanu, premierul zilnic c�lcat cu bocancii, a desertat �n raportul presedintelui at�ta m�retie care fireste i se datoreaz�? Prin ce minune cereasc� sau prin ce scamatorie? S-a l�sat toamna peste rom�ni. Mi-e dor de gutui, acele felinare aromate pe care le r�nduiam �n geam. Din p�cate, �n satul meu natal a fost ger �n prim�var�, tocmai c�nd pomii d�duser� �n floare. Nu-s nuci, nu-s mere si prune, iar gutuii fosnesc sterp sub v�ntul de sear�. Prin alte p�rti, prin V�lcea, Arges si prin Moldova aud c� s�nt fructe. De la Panciu un amic a cump�rat struguri cu trei mii de lei vechi kilogramul, adic� i-a luat de poman�. Cu ce-si vor fi astup�nd acei podgoreni cheltuielile? Elevii reformantei noastre scoli prin asumarea r�spunderii au g�sit, un sfert dintre ei, scolile d�r�p�nate, cu aceleasi closete �n curti si cu apa de sp�lat pe m�ini la lighean. Un raport nemernic f�cut de nu stiu ce academie mondial� ne g�seste pe ultimul loc �n Europa �n materie de drumuri si pe locul 129 dac�-mi aduc bine aminte, un pic mai sus dec�t Biafra si Namibia, la nivelul lumii �ntregi. Ce ministri ai transporturilor am avut noi �n ultimii dou�zeci de ani gloriosi? Bilantul lui Zeus nu sufl� un cuv�nt despre asta.
|