TIGANII, DRUMUL DE LA COCIOABE LA CASE

• etnicii de la Vďż˝nďż˝tori Neamt sďż˝nt pusi sďż˝ munceascďż˝ alďż˝turi de voluntarii unor organizatii la propriile case • locuintele vor avea baie, bucďż˝tďż˝rie si douďż˝ dormitoare • initiatorii proiectului „O casďż˝, un viitor“ vor sďż˝ elimine diferentele dintre tigani si romďż˝ni • localnicii ar vrea ca rromii sďż˝-si schimbe mai ďż˝ntďż˝i nďż˝ravurile vechi • bulibasa Codrea Lďż˝cďż˝tusu spune cďż˝ tiganii au progresat mult ďż˝n ultimii ani •

Comunitatea de rromi de la intrarea ďż˝n comuna Vďż˝nďż˝tori Neamt, are sansa sďż˝ scape de sďż˝rďż˝cia lucie ďż˝n care a trďż˝it timp de cďż˝teva generatii. Primul pas, constďż˝nd ďż˝ntr-o locuintďż˝ decentďż˝, se face cu ajutorul unor organizatii neguvernamentale care au ďż˝nceput deja sďż˝ construiascďż˝ primele cinci din cele 24 de case, prevďż˝zute pďż˝nďż˝ ďż˝n 2011, ďż˝n proiectul „O casďż˝, un viitor!“. Fundatia Habitat pentru Romďż˝nia si fundatia Soros Romďż˝nia vin ďż˝n sprijinul autoritďż˝tilor publice locale, ďż˝ncercďż˝nd sďż˝ integreze astfel tiganii ďż˝n comunitatea mai largďż˝ din care fac parte, inclusiv cu ajutorul altor institutii publice, pentru a oferi un viitor copiilor care reprezintďż˝ cam trei sferturi din totalul populatiei rrome din zonďż˝. Proiectul a fost lansat la sfďż˝rsitul sďż˝ptďż˝mďż˝nii trecute, ďż˝n prezenta unor oficialitďż˝ti si invitati, care au luat atunci ďż˝n discutie si problemele comunitďż˝tii rrome.
Primarul Adriana Petrariu s-a declarat multumitďż˝ de implicarea celor douďż˝ organizatii neguvernamentale, si afirmďż˝ cďż˝ au mai existat proiecte destinate acestora. „Primďż˝ria este partener ďż˝n acest proiect, contribuind cu punerea ďż˝n legalitate a terenului si a actelor pe casďż˝, eliberarea autorizatiilor pentru casele noi, asigurarea de utilaje de transport la materiale, chiar pentru nivelďż˝ri si sďż˝pďż˝turi, asistentďż˝ din partea noastrďż˝, si efectiv, muncďż˝ alďż˝turi de ei. Problemele rromilor sďż˝nt asemďż˝nďż˝toare cu cele ale romďż˝nilor: lipsa locurilor de muncďż˝, lipsa bazei materiale, la care se adaugďż˝ cele legate de mentalitate, de adaptare“ a declarat primďż˝rita din Vďż˝nďż˝tori, fiind de pďż˝rere cďż˝ rromii trebuie sďż˝ se ajute si singuri, sďż˝ se alinieze ďż˝n privinta drepturilor si obligatiilor, asemeni romďż˝nilor.

Dorintďż˝ de schimbare

Fiecare locuintďż˝ nouďż˝ ďż˝n suprafatďż˝ de 55mp, va avea douďż˝ camere, baie si bucďż˝tďż˝rie, ďż˝n care se vor folosi gresia si parchetul. Va fi asigurat racordul la apďż˝ curentďż˝ si casa va fi izolatďż˝ termic. Familiile beneficiare au obligatia de a efectua 500 de ore de muncďż˝ voluntarďż˝ la constructia propriei case dar si la celelalte. Imobilele nu sďż˝nt oferite gratuit, ci vor trebui plďż˝tite ďż˝n maximum 20 de ani prin rate lunare, ce pot ajunge la un milion de lei vechi. Mona Prisacariu, de la fundatia Soros, ar vrea ca relatia dintre romďż˝nii si tiganii din zonďż˝ sďż˝ se schimbe ďż˝ncepďż˝nd cu acest proiect, sďż˝ se ajungďż˝ chiar ca vďż˝nďż˝torenii sďż˝ lucreze din propria dorintďż˝ la casele etnicilor. Deocamdatďż˝, acest viitor roz mai are de asteptat, localnicii vor mai ďż˝ntďż˝i ca minoritarii sďż˝-si schimbe nďż˝ravurile vechi. „Dacďż˝ tot le face case, ar trebui sďż˝ le ridice si cďż˝te un grajd alďż˝turi, ca sďż˝ nu mai lase caii liberi prin grďż˝dinile noastre, sďż˝ ne strice recoltele, sau pe mijlocul drumurilor, cďż˝ au fost o multime de accidente din cauza lor“, ne-a spus cu nďż˝duf o bďż˝trďż˝nďż˝ care locuieste ďż˝n vecinďż˝tate.
Divergentele dintre romďż˝nii si tiganii din zonďż˝ au rďż˝dďż˝cini mai vechi. Bulibasa ďż˝si aminteste de un conflict ce avusese loc cu aproape jumďż˝tate de secol ďż˝n urmďż˝. ,„ďż˝n 1959 ne-am stabilit aici, dupďż˝ legea din 1953 cu stabilizarea rromilor. Pe atunci tiganii aveau mai multi bani, asa cďż˝ si-au construit case mai bune. Dar, prin 1980 a fost un conflict ďż˝ntre romi si majoritari, un tigan a aruncat cu o piatrďż˝ ďż˝ntr-un romďż˝n, care a murit. ďż˝n august trebuia sďż˝ vinďż˝ Nicolae Ceausescu si toti rromii s-au urcat ďż˝n cďż˝rute, plecďż˝nd spre Piatra Neamt. La ďż˝ntoarcere au gďż˝sit toate casele arse, unele erau chiar demolate“, a motivat Codrea Lďż˝cďż˝tusu situatia locativďż˝ precarďż˝ din prezent. Crede cďż˝ rromii s-au schimbat ďż˝n bine, fatďż˝ de perioada din urmďż˝ cu cinci-sase ani cďż˝nd erau si mai sďż˝raci si mai rďż˝u vďż˝zuti de toatďż˝ lumea. „ďż˝ntre timp ne-au cunoscut si primďż˝ria si oficialii de la Piatra Neamt si le multumim pentru ajutor. De vreo trei ani copiii nostri au ďż˝nceput sďż˝ meargďż˝ la scoalďż˝, sďż˝nt mai curďż˝tei, mai spďż˝lati“, a mai spus bulibasa, afirmďż˝nd cďż˝ si unele dintre traditii s-au mai schimbat ďż˝ntre timp. Tinerele se mďż˝ritau foarte devreme, la 14-15 ani erau considerate „ďż˝mbďż˝trďż˝nite“, acum nu se mai cďż˝sďż˝toresc ďż˝nainte de 16 ani. Femeile rrome nu aveau voie sďż˝ treacďż˝ sau sďż˝ vorbeascďż˝ ďż˝n fata bďż˝rbatului, sďż˝ poarte pantaloni, sau sďż˝ urce ďż˝n pod. De fapt, nici acum nu li se permite sďż˝ ďż˝ncalce ultima regulďż˝, admite Codrea Lďż˝cďż˝tusu.

195 de persoane �n 27 de locuinte

ďż˝n comunitatea de la UMTF -Vďż˝nďż˝tori locuiesc 35 de familii, respectiv 195 de persoane, ďż˝n circa 27 de locuinte insalubre, improvizate, fďż˝rďż˝ utilitďż˝ti. O singurďż˝ casďż˝ este racordatďż˝ la curent, cea a bulibasei Codrea Lďż˝cďż˝tusu, iar de la acesta si-au luat si ceilalti luminďż˝. Frapeazďż˝ faptul cďż˝ si la cele mai deplorabile bordeie de chirpici, cu geamuri sparte si acoperisuri degradate, se vďż˝d parabolice. Chiar dacďż˝ fac mďż˝ncare afarďż˝, la sobe de tuci, sau la pirostrii, tiganii tin sďż˝ aibďż˝ ďż˝n casďż˝ televizor cu posturi multe. Importanti pentru comunitate sďż˝nt si caii, care stau sub cerul liber, lďż˝ngďż˝ cďż˝rute, aproape la fiecare casďż˝. Cei mai multi nu-si imagineazďż˝ traiul ďż˝ntr-o locuintďż˝ decentďż˝. Asa au trďż˝it toatďż˝ viata, la fel si cei de dinaintea lor. Frigul iernii determina femeile sďż˝-si ducďż˝ copiii prin spitale, sďż˝ nu ďż˝nghete acasďż˝. Strďż˝daniile doctorilor erau aproape ďż˝n van, fiindcďż˝ puradeii se ďż˝ntorceau sďż˝ trďż˝iascďż˝ ďż˝n aceleasi conditii mizere. Iuliana L. este una dintre tinerele femei care locuiesc ďż˝n comunitatea de romi din Vďż˝nďż˝tori. La numai 22 de ani are trei copii, cu vďż˝rste ďż˝ntre 3 si 7 ani, si este din nou ďż˝nsďż˝rcinatďż˝. A trďż˝it toatďż˝ viata sub cerul liber sau ďż˝n spatii insalubre, nu a mers deloc la scoalďż˝, iar cďż˝nd nu avea bani si-a potolit foamea cu ce gďż˝sea prin gunoaie. Abia asteaptďż˝ sďż˝ aibďż˝ o casďż˝ nouďż˝, ďż˝n care copiii sďż˝ nu mai sufere de frig, sďż˝ aibďż˝ unde ďż˝nvďż˝ta pentru scoalďż˝, sďż˝-si croiascďż˝ un viitor mai bun. Alte familii o duc ceva mai bine, cel putin din punct de vedere locativ. Vasile, un rrom de vreo 40 de ani, se mďż˝ndreste cu locuinta nouďż˝ ridicatďż˝ relativ repede prin propriile forte, i-a fďż˝cut si un cerdďż˝cut la acoperis, sďż˝ fie „ďż˝n tendinte“. A fost pe „afarďż˝“ si a reusit sďż˝ se ďż˝ntoarcďż˝ cu niste bani, ne mďż˝rturiseste. O singurďż˝ ďż˝ncďż˝pere este finisatďż˝ mai bine, dusumeaua e vopsitďż˝ ďż˝n rosu, iar peretii galbeni sďż˝nt decorati cu cďż˝teva carpete plusate. Si-a fďż˝cut si sobďż˝ din cďż˝rďż˝midďż˝, asa cďż˝ priveste venirea iernii cu mai putinďż˝ ďż˝ngrijorare. Mai trebuie sďż˝ lucreze la celelalte trei camere, la tencuieli. Are opt copii, pe unul trebuie sďż˝-l aducďż˝ de la spital. Cel mai mic are cďż˝teva luni si se uitďż˝ curios la televizor din bratele unei surori mai mari.

Mentalit�ti

Suraj, un bďż˝iat de vreo 13 ani, mosteneste mentalitatea fatalistďż˝ a celorlati membri ai comunitďż˝tii. Nu si-a pus nici o clipďż˝ problema cďż˝ si-ar putea influenta ďż˝n vreun fel viitorul si spune cďż˝ atunci cďż˝nd va creste se va face „ce va vrea Dumnezeu“. La fel rďż˝spunde si o tigancďż˝ vďż˝duvďż˝, rďż˝masďż˝ singurďż˝ cu patru copii, ďż˝ntr-un bordei cu o singurďż˝ ďż˝ncďż˝pere. Si ďż˝n cazul ei, tot Cel de sus trebuie sďż˝-si facďż˝ griji pentru iarna ce vine. Multi copii merg la cersit ďż˝n Tďż˝rgu Neamt, motivďż˝nd cďż˝ le trebuie bani familiilor pentru mďż˝ncare. Primarul Decebal Arnďż˝utu a ďż˝ncercat sďż˝ stopeze fenomenul, deranjant si pentru tďż˝rgnemteni si pentru turisti, ducďż˝ndu-le mďż˝ncare de la cantina socialďż˝. A renuntat vďż˝zďż˝nd cďż˝ minorii se ďż˝ntorc ďż˝n continuare pe stradďż˝. Directorul SAM Vďż˝nďż˝tori, Mihai Iatesen, ďż˝si aminteste cďż˝ ďż˝nainte de revolutie tiganii lucrau ďż˝n fabricďż˝, pe raza comunei, aveau din ce trďż˝i. Spune cďż˝ dupďż˝ 1989 situatia lor s-a ďż˝nrďż˝utďż˝tit, au apďż˝rut fapte de furt si cersetorie. Si nu putine. Media faptelor sďż˝vďż˝rsite de rromii acestei comunitďż˝ti este putin peste media generalďż˝, a afirmat seful de post Costel Motcu.
Acum, principalul venit al rromilor este obtinut din ajutorul social sau alocatiile copiilor, la care se adaug� banii scosi din v�nzarea fierului vechi. Meseriile traditionale nu mai au c�utare asa de mare, asa c�, �n lipsa pietei de desfacere, tiganii au renuntat la confectionarea de ceaune, cazane, bidinele din p�r de porc. Locuri de munc� disponibile nu prea s�nt. Agentia Local� pentru Ocuparea Fortei de Munc� (ALOFM) a �ncercat s� le vin� �n ajutor, dar nu a g�sit deschiderea necesar�, la actiunile organizate bulibasa a venit singur. Cu locurile de munc� e greu, nici m�car patronii de etnie rrom� care au firme nu angajeaz� membri ai etniei lor, spune Elena Ungureanu, sefa agentiei din T�rgu Neamt. Aceasta consider� c� trebuie s� se lucreze mult la partea de educatie, rromilor li s-a dat posibilitatea s� urmeze cursuri de calificare, dar au nevoie de minim 8 clase de scoal�.