Spitalul vechi, un monument al discordiei
• cl�direa este disputat� �n instant� de clerici si o firm� privat� • �n timp ce instantele tot dau termene, imobilul se deterioreaz� • un simbol al Romanului risc� s� ajung� o ruin� • Cl�dire reprezentativ� pentru centrul orasului si un spatiu care, dac�, �n cele din urm� va fi pus �n valoare, indiferent de destinatie, ar putea fi un simbol, fostul Spital Vechi din Roman are o soart� incert�. Imobilul din imediata vecin�tate a Bisericii „Precista Mare“ st� �n picioare din 1884, �ns� nu se stie pentru c�t timp, �n conditiile �n care orice s-ar putea face pentru consolidarea sau reabilitarea lui s-a „blocat la mantinel�“, �n justitie. Fostul spital, dezafectat �n urm� cu c�tiva ani, precum si terenul aferent s�nt proprietatea Arhiepiscopiei Romanului, �ns� a intervenit un contract comercial prin care a fost concesionat c�tre complexul hotelier din apropiere, pe 99 de ani. Cum si de ce s-a �nt�mplat asta este greu de stabilit �n conditiile �n care, la scurt timp, mai marii Bisericii au contestat decizia luat� la nivelul parohiei ce gestiona spatiile si s-a ajuns la instant�. Au fost, asa cum era de asteptat, mut�ri de preoti si alte discutii de „buc�t�rie intern�
“ ale clericilor, deocamdat� singura „victim�“ fiind �ns�si cl�direa. Imobilul a �nceput s� se degradeze �n ritm accelerat, risc�nd s� cad� chiar la un cutremur mai serios. Spatiile generoase, care odat� au g�zduit Psihiatria, Oncologia, Internele, Pneumologia sau Endocrinologia s�nt p�zite, dat fiind c� �n acelasi perimetru s�nt si alte structuri medicale, �ns� nici m�car de dat cu un var nu se poate pune problema. Proprietarul si concesionarul au „bifat“, p�n� �n prezent, mai multe termene �n fata instantei. Mai �nt�i, pe 26 martie, anul acesta, a fost dat� o... am�nare, pentru 9 aprilie, „pentru c�nd se va repeta procedura de citare cu p�r�tele“
. La data stabilit� s-a aflat c� a fost f�cut� �nt�mpinare si, astfel, a fost decis un nou termen, pentru 7 mai. Mersul justitiei a f�cut ca, �n ziua amintit� s� fie din nou am�nare, pentru 4 iunie, „pentru ca p�r�tii s� ia cunostint� de r�spunsul la �nt�mpinare si pentru ca reclamanta s�-si precizeze actiunea privind cuantumul contractelor“. A urmat si acest termen, dup� care s-a judecat si pe 18 iunie, conform acelorasi proceduri, fiind dat, �n cele din urm�, termen pentru m�ine, 17 septembrie. Nu este greu de priceput c� este vorba despre un proces de durat�...
Este mostenirea romascanilor
P�n� una alta, un alt simbol al Romanului st� �n paragin�, desi este clasificat ca si monument, nimeni, parc�, nevr�nd sau neput�nd s� fac�, eventual, ceva. Autorit�tile publice locale, �n ultimii ani, au luat �n calcul posibilitatea initierii unui proiect de reabilitare, �n consonant� cu clericii, �n ideea unui centru social, dar si aceast� initiativ� a „c�zut“, ca multe altele, mai ales prin prisma deselor schimb�ri la nivelul factorilor de decizie. Nu trebuie uitat�, �ns�, mostenirea ridicat� �n picioare de �naintasii care au cl�dit orasul.
Cl�direa actual� a Spitalului Vechi a fost ridicat� �n perioada 1872-1884, pe locul unde domnitorul Constantin Cehan Racovit� �nfiintase o bolnit� care apartinea de Biserica „Precista Mare“. Preotul Gherasim Putneanu s-a g�ndit la transformarea cl�dirii �n spital, dup� ce, �n timpul r�zboiului ruso-turco-austriac, austriecii au �nfiintat la Roman un spital de campanie. Acesta a l�sat prin testament suma de cinci mii de galbeni pentru or�nduirea celor de cuviint�. Vartolomeu Putneanu, cel care i-a urmat lui Gherasim, nu putea �nf�ptui lucrarea cu acea sum�, astfel c� episcopul Veniamin Costache, care avea o experient� �n lecuirea bolilor deprins� �n Iasi, a g�sit calea. S-au str�ns 80 de pungi cu aur, echivalentul a 40 de mii de lei, iar prin 1780 au �nceput a se ridica primele cl�diri ale spitalului. Episcopul Veniamin Costache a fost �n�ltat �n scaunul Mitropoliei Iasului, astfel c� datoria a fost pl�tit� de oc�rmuitorii Prim�riei din acea vreme. P�n� la urm�, spitalul a fost inaugurat, primul diriguitor al destinelor sale fiind Iosef Muher. Cl�direa este cu doua nivele �n stil neoclasic-romantic, care frapeaz� prin decoratia neobisnuit� a fatadelor - decoratie alc�tuit� din firide si mici turnulete crenelate, care trimit la arhitectura vechilor resedinte medievale.
|