Directorii de scoli - ori politic� ori sefie
• p�n� la 1 noiembrie directorii cu patalama de la partid trebuie s� analizeze ce le e mai cald: scaunul din cancelarie sau cel din cadrul formatiunii politice la care au aderat • acest lucru este prev�zut �ntr-un amendament introdus �n noua lege a educatiei • sefa ISJ, membr� de partid, sustine c� nu are de f�cut o astfel de alegere si sper� s� nu-si piard� directorii • Directorii de scoli care s�nt membri ai unui partid trebuie s� opteze �n termen de 45 zile �ntre functia politic� si postul din sistemul de �nv�t�m�nt, a decis Guvernul �n sedinta de luni seara. Regula a fost decis� prin introducerea unui amendament �n acest sens �n proiectul de lege al educatiei, transmis Parlamentului de Guvern pentru angajarea r�spunderii. „Directorul scolii nu va putea s� fac� parte dintr-un partid politic pe durata mandatului. Actualii directori care s�nt membri de partid au termen 45 de zile pentru a opta �ntre functia de director si cea de membru de partid. Persoanele care ocup� o functie de demnitate public� nu pot exercita niciuna dintre functiile de conducere din cadrul universit�tii si trebuie s� aleag� �ntre cele dou� functii“, a declarat purt�torul de cuv�nt al Guvernului, Ioana Muntean. Proiectul legii educatiei nationale prevede c� directorii de scoli si directorii adjuncti nu pot fi membri ai unui partid politic �n perioada mandatului. Cel mai sigur, dasc�lii aflati �n aceast� incompatibilitate vor alege s� r�m�n� la c�rma unit�tilor de �nv�t�m�nt si vor prefera s� r�m�n� sub aripa cald� a partidelor din care provin, renunt�nd doar formal la calitatea de membru. �n felul acesta, formatiunile politice vor r�m�ne cu control �n cadrul unit�tilor de �nv�t�m�nt, relatiile de prietenie sau adversitate dintre directori si primari vor d�inui pe mai departe, iar unit�tile de �nv�t�m�nt vor primi bani pentru infrastructur� si dot�ri �n functie de colaborarea dintre reprezentantii lor si cei ai administratiilor locale. �n judetul Neamt, foarte multi directori, fie ei generali sau adjuncti, au acces �n functie si datorit� sustinerii unor partide politice la care au aderat. Desi nici unul dintre partidele politice nu recunoaste, acestea curteaz� cu mare spor directori apartin�nd formatiunilor adversare, �ncerc�nd �n felul acesta s� se infliltreze c�t mai mult �n scoli si s� acapareze colectivele de cadre didactice.
„Mi se pare mult mai important� profesia dec�t apartenenta politic�“
Inspectorul scolar general al Inspectoratului Scolar Neamt, profesor Luminita Georgeta V�rlan (foto), a declarat c� dup� cum arat� actualele predeveri, nu va avea de trecut prin experienta colegilor directori, care trebuie s� aleag� �ntre o calitate si alta. C�t despre posibilele schimb�ri de la nivelul conducerilor unit�tilor de �nv�t�m�nt, a precizat: „Mai degrab� m� astept la renuntarea directorilor la functiile din partid. Eu, cel putin, dac� ar trebui s� aleg, asa as proceda. Mi se pare mult mai important� profesia dec�t apartenenta politic�“. Conform ultimelor amendamente adoptate de Guvern la legea educatiei, scolile urmeaz� s� fie conduse de consilii de administratie din care vor face parte at�t p�rinti, profesori, c�t si reprezentanti ai autorit�tilor locale. Consiliul va alege directorul, care nu va avea dreptul s� fac� parte din nici un partid politic. Sindicatele au atras atentia c� au r�mas �n lege unele inadvertente, �n special legate de Statutul personalului didactic. Astfel, functia de profesor educator si cea de institutor au aceleasi caracteristici �n ceea ce priveste studiile pe care trebuie s� le aib� titularii acestora. Autorit�tile locale r�m�n ordonatori de credite. Consiliile locale vor face analize de nevoi �n ceea ce priveste optiunile elevilor pentru o unitate de �nv�t�m�nt sau alta, evolutiile demografice, situatia spatiilor de scolarizare si a surselor de finantare. �n baza acestor analize, vor fi aprobate proiectele planurilor de scolarizare pentru toate unit�tile de �nv�t�m�nt din aria geografic� gestionat�. Un sfert din programa scolar� va fi l�sat� la apreciarea cadrelor didactice pentru individualizarea modului de predare. Trunchiul comun reprezint� 75 la sut� din num�rul de ore. Noua form� a legii educatiei presupune crearea de programe educative pentru copiii si tinerii cu performante deosebite.
|