REVOLTA JUDEC�TORILOR
• magistratii nu vor mai intra �n s�lile de judecat� �mbr�cati �n robe si vor judeca doar m�surile preventive, �n penal, si cauzele privind plasamentul copiilor, �n civil • celelalte dosare vor primi termen si vor fi am�nate • prin aceste m�suri, judec�torii trag un semnal de alarm� cu privire la starea jalnic� a justitiei • proiectul legii de salarizare constituie o alt� nemultumire a magistratilor • protestul este pe timp nelimitat • Protest f�r� precedent al judec�torilor Tribunalului Judetean Neamt si al celor de la Judec�toria Piatra Neamt care au hot�r�t, ieri, s� nu mai intre �n s�lile de judecat�. M�sura a fost luat� �n semn de protest fat� de problemele cu care aceast� breasl� se confrunt�. M�surile de protest, care au fost luate pe perioad� nelimitat�, au fost aprobate �n adun�rile generale convocate ieri la Tribunalul Judetean Neamt, respectiv Judec�toria Piatra Neamt. Magistratii vor intra �n s�lile de judecat� f�r� robe si vor judeca doar m�surile preventive si cauzele privind plasamentul copiilor. Celelalte dosare vor primi noi termene si vor fi am�nate.
Nemultumirile judec�torilor
Magistratii au recurs la aceste m�suri drastice, spun�nd c� le-a ajuns cutitul la os. Ei s�nt nemultumiti de faptul c� resursele umane s�nt insuficiente, de num�rul mare de dosare pe care trebuie s� le solutioneze, de problemele cu consumabilele. O alt� �ngrijorare este legat� de siguranta zilei de m�ine, proiectul de lege privind salarizarea unic� nefiind deloc pe placul magistratilor. De altfel, judec�torii cred c� prin proiectul legii unice de salarizare se �ncalc� principiul separatiei si echilibrului puterilor (legislativ�, executiv� si judec�toreasc�) prin �nl�turarea puterii judec�toresti ca putere �n stat. �n opinia judec�torilor, puterea judec�toreasc� ar trebui readus� la rangul cuvenit de demnitate public�, cu toate drepturile si obligatiile garantate constitutional. De asemenea, prin protestul lor, magistratii doresc �nl�turarea discrepantelor si discrimin�rilor privind salarizarea magistratilor si personalului auxiliar; readucerea la bugetele instantelor judec�toresti si a parchetelor a sumelor provenite din taxele de timbru judiciar; respectarea principiului universal al independentei judec�torilor si procurorilor prin garantarea unui statut stabil din punct de vedere material, cu respectarea standardelor internationale �n materie si stabilirea unui prag minim de cel putin 1% din produsul intern brut pentru bugetul instantelor judec�toresti si parchetelor. Toate aceste nemultumiri au fost aduse la cunostinta Ministerului de Justitie �nc� din iulie c�nd magistratii au protestat public. �ntruc�t protestul nu i-a „miscat“ deloc pe guvernanti, magistratii au trecut la m�suri de protest f�r� precedent.
�n cadrul unei conferinte de pres�, sustinut� ieri la Tribunalul Judetean Neamt, judec�torii Iulian Mitrofan, C�t�lin Mormoe, presedintele Judec�toriei Piatra Neamt si Gabriela Baltag, au comunicat deciziile luate de magistratii pietreni.
„Nu ne-am dorit s� ajungem aici. �ns� au trecut dou� luni de la protestul din iulie, si nu am primit nici un semnal din partea nim�nui, cu toate c� noi ne-am desf�surat activitatea normal. T�cerea fat� de problemele cu care ne confrunt�m este revolt�toare pentru noi. Am ajuns la concluzia c� justitia nu este respectat� �n nici un fel �n aceast� tar�, a declarat judec�toarea Gabriela Baltag.
Cu majoritate de voturi, magistratii au fost de acord ca, �ncep�nd de ast�zi, �n semn de protest, s� nu mai poarte �nsemnele distinctive ale profesiei, si anume roba, insigna si baveta. „Av�nd �n vedere si decizia unanim� a Adun�rii Generale a Judec�torilor ce functioneaz� la Curtea de Apel Bucuresti, s-a decis cu votul a 24 de judec�tori din cei 25 prezenti, ca �ncep�nd cu data de 01.09.2009, pentru o perioad� nedeterminat�, continuarea protestului �nceput la data de 8 iulie 2009, �n urm�toarea formul�: se vor judeca, la orele programate, numai cauzele �n materie penal�, privind doar m�surile preventive, iar �n materie civil�, numai cauzele privind plasamentul minorilor. Toate celelalte cauze vor fi am�nate, cu citarea tuturor p�rtilor litigiante, pentru noi termene de judecat�, f�r� a se face apelul p�rtilor si f�r� a se acorda termenul �n cunostint� p�rtilor prezente. �n categoria celelalte cauze se vor �ncadra si contestatiile electorale. Activitatea judec�torilor desemnati la registrul Comertului va viza strict o sedint� pe lun�, respectiv 15 septembrie 2009, 13 octombrie 2009, 10 noiembrie 2009 si 15 decembrie 2009. Activitatea la Biroul Apostile va viza strict o singur� dat� �n fiecare lun�, de solutionare a cererilor care va fi adus� la cunostinta publicului �n urma propunerilor formulate de judec�torii delegati la acest compartiment“, se arat� �n documentul redactat si semnat de judec�torii nemteni prezenti la sedint�. �n cadrul aceleiasi sedinte, judec�torii au fost de acord, �n unanimitate, s� nu fac� parte din birourile electorale de circumscriptie judetean� si, respectiv ale sectiilor de votare, urm�nd a-si manifesta �n scris refuzul prin declaratii care vor fi �naintate Consiliului Superior al Magistraturii si �naltei Curti de Casatie si Justitie. Toti magistratii au mai fost de acord cu propunerea privind refuzul presedintelui de instant� de a efectua activit�tile specifice de tragere la sorti pentru constituirea birourilor electorale. Acceptat� a fost si propunerea privind refuzul comunic�rii institutionale cu Ministerul Justitiei si Libert�tilor Cet�tenesti si cu alte institutii publice, inclusiv prin refuzul r�spunsului la adrese, cereri sau alte solicit�ri oficiale. O exceptie o constituie solicit�rile care vor fi �nregistrate la Biroul de Informare si Relatii cu Publicul.
Proiectul legii unice de salarizare, �n defavoarea magistratilor
Judec�torii nemteni s�nt de p�rere c� proiectul legii unice de salarizare nu face altceva dec�t s� le reduc� drastic lefurile. La solicitarea CSM, presedintele Tribunalului Judetean Neamt a f�cut o serie de observatii cu privire la proiectul legii de salarizare. Astfel, dup� ce au studiat proiectul, una dintre concluzii a sunat astfel: „Practic, tendinta este una clar�: transformarea statului de drept �ntr-un stat politienesc si de represiune. Aceast� concluzie se desprinde si din faptul c� �n favoarea categoriilor profesionale mentionate, si anume personalul militar �n activitate, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor s-au acordat drepturi suplimentare. De exemplu, desi s�nt beneficiari ai serviciilor de asigur�ri sociale de stat, acestia s�nt scutiti de la plata CAS si, respectiv, a contributiei corespunz�toare asigur�rilor pentru somaj si stimularea ocup�rii fortei de munc�“. O alt� observatie denunt� faptul c� „nu au fost �nl�turate discrimin�rile existente �n sistemul de salarizare �ntre judec�torii de la primele trei instante, respectiv judec�torii, tribunale si curti de apel si procurorii de la parchetele de pe l�ng� acestea, pe de o parte, si procurorii DIICOT si DNA pe de alt� parte, �ntruc�t acestia din urm�, chiar dac� nu s�nt numiti �n functii de executie �n conditiile sustinerii unui examen, asa cum se �nt�mpl� cu toti ceilalti magistrati, s�nt salarizati la nivelul Parchetului de pe l�ng� �nalta Curte de Casatie si Justitie“.
O alt� constatare dureroas� pentru magistrati se refer� la coeficientul de ierarhizare. Astfel, conform proiectului de lege, un judec�tor, cu peste 20 de ani vechime �n functie ar urma s� s� primeasc� un coeficient de ierarhizare de 4,80, iar un viceprimar de comun� de categoria a III-a va avea un coeficient de ierarhizare de 4,90. Concluzia judec�torilor: „Aceste inechit�ti salariale reprezint� o dovad� a intentiei autorit�tilor care au promovat proiectul legii unice, de a umili puterea judec�toreasc�“.
|