Italia, „pďż˝mďż˝ntul fďż˝gďż˝duintei“

• din cei peste 9.000 de oameni din comunele Tďż˝mďż˝seni si Sďż˝bďż˝oani, cam o treime doresc sďż˝ rďż˝mďż˝nďż˝ ďż˝n Italia, unde au contractat credite pentru locuinte • „A trebuit sďż˝ mďż˝ adopte altďż˝ tarďż˝ pentru a o duce mai bine“, a opinat sďż˝bďż˝oneanul Florin Percďż˝ • ďż˝n domeniul metalurgic si constructii treburile s-au cam „ďż˝mputit“, au afirmat „stranierii“ • roadele muncii lor s-au materializat ďż˝n cele peste 1.000 de vile ridicate ďż˝n ultimii cinci ani ďż˝n Tďż˝mďż˝seni •

Mirajul strďż˝inďż˝tďż˝tii, al banilor cďż˝stigati ďż˝ntr-o lunďż˝ cďż˝t ďż˝ntr-un an ďż˝n tarďż˝, ďż˝i atrage ca un magnet pe romďż˝ni. De fapt, romďż˝nii care suferďż˝ departe de tarďż˝ pentru cďż˝tiva euro nu sďż˝nt chiar ahtiati dupďż˝ bani. Ei nu doresc decďż˝t sďż˝ aibďż˝ ca „Lucian al lui X“ o bicicletďż˝, un calculator, un telefon cu camerďż˝ video, sďż˝ meargďż˝ la mare, „ca boierii“ si o casďż˝ cu un etaj sau douďż˝. Cam la asta se rezumďż˝, ďż˝n prima fazďż˝, exilul romďż˝nilor nevoiasi prin strďż˝inďż˝tate. Sďż˝nt unii, care au prins vremurile de acum 10-15 ani, cďż˝nd se pleca mai greu, dar au avut alt noroc. Au gďż˝sit munci mai lejere (spďż˝lat vase, mecanicďż˝ auto, ajutoare ďż˝n sistemul medical, stersul la fund al bďż˝trďż˝nilor senili) si s-au umplut mai repede de bani. Au luat copiilor si calculator, si bicicletďż˝, si telefon cu camerďż˝ video, dar si-au construit, multi dintre ei, si o casďż˝. Acum, ďż˝n Occident pleci doar cu pasaportul, cinci sute de euro ďż˝mprumutati si multe vise. De muncďż˝ nu mai este decďż˝t ďż˝n agriculturďż˝ si ďż˝n industria lemnului. ďż˝n domeniul metalurgic si constructii treburile s-au cam „ďż˝mputit“. Sďż˝ te tďż˝rďż˝sti pe pďż˝mďż˝nt pentru un pumn de euro, parcďż˝ nu mai meritďż˝. Cei mai multi romďż˝ni ďż˝si riscďż˝ sďż˝nďż˝tatea prin Italia.

„Nu mďż˝ mai ďż˝ntorc acasďż˝!“

Cu toate acestea tinerii nu renuntďż˝, dovadďż˝ cďż˝ din comunele Sďż˝bďż˝oani si Tďż˝mďż˝seni sďż˝nt plecati la muncďż˝ ďż˝n Italia, Spania sau Anglia, peste 3.500 de tineri si adulti. Multi dintre acestia au muncit din greu si au rďż˝zbďż˝tut, altii s-au ďż˝ntors cu „coada ďż˝ntre picioare“. Printre cei cďż˝rora sansa le-a surďż˝s se numďż˝rďż˝ si Florin Percďż˝, din Sďż˝bďż˝oani. Acesta a plecat acum nouďż˝ ani si a avut noroc de fratele sďż˝u, Marius, plecat cu un an mai devreme. „Am stat pe tusďż˝ un an, m-am descurcat greu, nu am muncit aproape deloc pentru cďż˝ nu am gďż˝sit loc de muncďż˝. Mi-a prins totusi bine cďż˝ am ďż˝nvďż˝tat italiana. ďż˝ncet, ďż˝ncet, lucrurile s-au asezat, mi-am gďż˝sit loc stabil de muncďż˝ la un patron care are un atelier de confectionat usi din lemn. La ďż˝nceput a fost mai greu, am muncit pe rupte pentru bani mai putini. Dupďż˝ cďż˝tiva ani am cďż˝pďż˝tat experientďż˝, am ďż˝nceput sďż˝ fiu apreciat si sďż˝ cďż˝stig mai bine. Mi-am ďż˝ntemeiat o familie, au venit pe lume doi copii si m-am gďż˝ndit cďż˝ ďż˝n Romďż˝nia nu poti rďż˝zbate ďż˝n conditiile oferite de Guvern si am decis sďż˝ rďż˝mďż˝n ďż˝n Italia. Primul lucru la care m-am gďż˝ndit a fost asigurarea unor conditii bune de trai pentru familia mea. Am contractat un credit de 260.000 de euro, de la bancďż˝, si am cumpďż˝rat un apartament spatios la circa patru kilometri de locul de muncďż˝. A trebuit sďż˝ achizitionez si o masinďż˝ pentru cďż˝ altfel esti mort. Criza mondialďż˝ a lovit mult ďż˝n cei care lucreazďż˝ ďż˝n constructii. Am avut noroc, atelierul nostru are destule comenzi. Pentru cďż˝ sďż˝nt plďż˝tit cu ora, am decis sďż˝ lucrez mai mult, inclusiv sďż˝mbetele si uneori si duminicile. Am de gďż˝nd sďż˝ solicit mďż˝rirea ratei lunare la credit, pentru a reduce suma de returnat la 180.000 de euro. Am trimis bani si acasďż˝ pentru cďż˝ pďż˝rintii mei sďż˝nt pensionari pe caz de boalďż˝. ďż˝n loc sďż˝ foloseascďż˝ banii pentru ei, s-au apucat sďż˝ ne construiascďż˝, mie si fratelui meu, o vilďż˝, ďż˝n speranta cďż˝ poate ne vom ďż˝ntoarce. ďż˝n Romďż˝nia nu mai ai nici o perspectivďż˝ de trai mai bun, de viitor fďż˝rďż˝ griji. A trebuit sďż˝ mďż˝ adopte altďż˝ tarďż˝ pentru a o duce mai bine“, s-a destďż˝inuit Florin Percďż˝. ďż˝n aceastďż˝ perioadďż˝, a concediilor, le-a fďż˝cut o bucurie pďż˝rintilor si a venit acasďż˝, atďż˝t el, cďż˝t si fratele sďż˝u Marius, cu tot cu familii. Marius Percďż˝, la rďż˝ndul sďż˝u a fďż˝cut nuntďż˝ ďż˝n Italia si-a cumpďż˝rat o locuintďż˝, ďż˝ntr-o micďż˝ comunďż˝ din nordul Italiei. Are serviciu bine plďż˝tit, ca sef de linie la o fabricďż˝ de mobilďż˝, la care lucreazďż˝ peste 150 de sďż˝bďż˝oneni, din totalul de 200 de angajati.

T�m�seni, un viitor oras

Din satele Tďż˝mďż˝seni si Adjudeni dintr-o populatie totalďż˝ de 9.500, 3.500 de tineri si maturi au luat calea strďż˝inďż˝tďż˝tii. Roadele muncii lor s-au materializat ďż˝n cele peste 1.000 de vile ridicate ďż˝n ultimii cinci ani. Chiar si ďż˝n aceste conditii de crizďż˝, localitatea Tďż˝mďż˝seni aratďż˝ ca un santier, ďż˝ncďż˝ vreo sutďż˝ de case fiind ďż˝n lucru. Pe unul din „stranieri“ Mihai Antochi l-am gďż˝sit ďż˝n bďż˝tďż˝tura noii case, aproape finalizatďż˝. ďż˝mpreunďż˝ cu un cumnat al sďż˝u, monta usile si ferestrele casei cu un etaj si mansardďż˝. Ne-a mďż˝rturisit cďż˝ este plecat ďż˝n Italia de patru ani si lucreazďż˝ pe santier ďż˝n localitatea italianďż˝ Padova. „Este din ce ďż˝n ce mai greu ďż˝n constructii. ďż˝n anii trecuti aveam comenzi aproape sďż˝ nu le facem fatďż˝, anul acesta criza a lovit crunt. De la ďż˝nceputul anului si pďż˝nďż˝ acum am lucrat doar douďż˝ luni. Am fost tentat sďż˝ renunt ďż˝nsďż˝ mai am de lucru la casďż˝ si nu mďż˝ pot ďż˝ntoarce. Cďż˝nd va fi bďż˝ietelul de scoalďż˝ si eu si sotia mea ne vom ďż˝ntoarce acasďż˝. Este greu printre strďż˝ini, sďż˝nt vremuri tulburi, stau cu chirie si plďż˝tesc destul de mult pe lunďż˝, 500 de euro. Bine cďż˝ n-am apucat sďż˝ fac credite la bancďż˝, ca altii, cu ce aveam sďż˝ le plďż˝tesc?“, s-a ďż˝ntrebat Mihai Antochi. Acesta a mentionat cďż˝ a venit ďż˝n concendiu si doar ďż˝n aceste perioade de rďż˝gaz poate munci la casďż˝. „Am adus usile si geamurile din Italia. Vreau ca aceastďż˝ casďż˝ sďż˝ aibďż˝ un aer italian. Treptele le voi placa cu marmurďż˝, dacďż˝ tot am bďż˝gat pďż˝nďż˝ acum peste 60.000 de euro, vreau sďż˝ iasďż˝ ceva frumos si trainic. Casa va avea patru camere, bucďż˝tďż˝rie, living, o cďż˝mďż˝rutďż˝ la mansardďż˝ si garaj la subsol. Am reusit si am cumpďż˝rat si o masinďż˝ Volkswagen atďż˝t de necesarďż˝ ďż˝n Italia. Noroc cďż˝ mďż˝ncarea este mai ieftinďż˝ acolo. Plďż˝tesc 100 de euro pe lunďż˝ pentru asigurďż˝ri la masinďż˝ si alti 100 pentru grďż˝dinita bďż˝iatului“, a mai spus Mihai Antochi.

„Copilul are nevoie de conditii bune“

Pe David Gabor, un tďż˝nďż˝r de 28 de ani, l-am gďż˝sit de asemenea pe „propriul santier“ unde a ďż˝nceput sďż˝ rďż˝sarďż˝ de la temelie peretii unei locuinte din cďż˝rďż˝midďż˝ trainicďż˝. Si pe el l-a atras mirajul banilor mai multi si a plecat la muncďż˝ acum sapte ani. S-a oprit la Roma si s-a angajat ďż˝n domeniul constructiilor. David spune cďż˝ ďż˝n zona capitalei Italiei mai este ďż˝ncďż˝ de lucru ďż˝n constructii, ďż˝n rest este jale. „Am venit ďż˝n concendiu sďż˝ mai dau o mďż˝nďż˝ de ajutor rudelor care mďż˝ ajutďż˝ la construirea casei. Sďż˝nt cďż˝sďż˝torit de doi ani si ďż˝ncďż˝ nu am copil. M-am gďż˝ndit sďż˝ am o locuintďż˝ si o situatie materialďż˝ stabilďż˝ si apoi sďż˝ vinďż˝ si copilul care are nevoie de conditii bune de crestere si alimentatie. Nu m-am gďż˝ndit niciodatďż˝ sďż˝ rďż˝mďż˝n «afarďż˝», tot la Tďż˝mďż˝seni, ďż˝n locurile natale mďż˝ trage «ata». Voi mai rďż˝mďż˝ne cďż˝tiva ani pentru a reusi sďż˝-mi termin casa si sďż˝ mai adun ceva bďż˝nuti. Masinďż˝ mi-am luat asa cďż˝ nu mďż˝ pot plďż˝nge“, a spus David Gabor. Primarii celor douďż˝ comune, Valerica Dascďż˝lu, Sďż˝bďż˝oani si Ieronim Andrici, Tďż˝mďż˝seni, au subiliniat aportul „stranierilor“, la ďż˝mbunďż˝tďż˝tirea imaginii localitďż˝tilor prin construirea unor case cu un etaj sau douďż˝, care de care mai „ochioase“.
„Emulatia aceasta ďż˝n constructii, dorinta omului de a avea ceva mai frumos sau mai mare ca vecinul a fďż˝cut ca ďż˝n Sďż˝bďż˝oani sďż˝ se ridice ďż˝n ultimii ani cďż˝teva sute de case. Mďż˝ bucur si pentru banii care intrďż˝ ďż˝n aceastďż˝ comunďż˝ si care nu fac decďż˝t sďż˝ creascďż˝ nivelul de trai al populatiei. Chiar dacďż˝ «afarďż˝» criza loveste fďż˝rďż˝ milďż˝, acesti oameni, din care o parte se vor ďż˝ntoarce acasďż˝, o parte va rďż˝mďż˝ne, contribuie din plin la o imagine cďż˝t mai bunďż˝ a comunei . Se ďż˝ncďż˝pďż˝tďż˝neazďż˝ sďż˝-si croiascďż˝ un viitor mai bun, pe care patria mamďż˝ nu le-a putut oferi si nici nu va fi posibil ďż˝n urmďż˝torii ani“, a declarat Valerica Dascďż˝lu, primďż˝rita comunei Sďż˝bďż˝oani. Cam ďż˝n acelasi ton a vorbit si Ironim Andrici despre „stranierii“ din comuna Tďż˝mďż˝seni.
„Dacďż˝ ritmul constructiilor se va pďż˝stra ďż˝n acelasi ritm, peste cďż˝tiva ani localitatea noastrďż˝ se va apropia ca statut de oras. De aceea, administratia publicďż˝ oferďż˝ facilitďż˝ti tinerilor care construiesc, taxele si impozitele fiind mici. Mďż˝ bucurďż˝ de asemenea, numďż˝rul mare de cďż˝sďż˝torii, numai ďż˝n aceastďż˝ lunďż˝ am oficiat 78 de cununii civile. Aceste semne sďż˝nt ďż˝mbucurďż˝toare cďż˝ aceste familii vor constitui viitorul comunei“, a conchis Ieronim Andrici, primarul comunei Tďż˝mďż˝seni.