Circuitul jalbei �n birocratie
• un teanc de pl�ngeri si reclamatii a f�cut un s�tean c�ruia hotii i-au defrisat p�durea • nici una nu s-a soldat cu prinderea r�uf�c�torilor • Constantin Ciuchin� a contestat decizii ale politistilor, procurorilor sau ale instantelor, f�r� succes • �n final, fapta s-a prescris, omul r�m�n�nd cu... paguba
n
Cazul lui Constantin Ciuchin�, din Vl�dnicele, comuna St�nita, prezentat �n editia de ieri a „Monitorului“, care a r�mas acum opt ani f�r� lemnul de pe o jum�tate de hectar de p�dure scoate la lumin� un h�tis birocratic dat�nd dinainte de intrarea Rom�niei �n UE, peste care nu se poate trece, se pare, nici �n epoca europenizat� a t�rii. Prima pl�ngere a fost f�cut� �n ianuarie 2002, la postul local, dup� care a urmat o jalb� la conducerea de pe atunci a IPJ. R�spunsul a venit �n acelasi an, confirm�nd c� „aspectele reclamate fac obiectul dosarului penal nr. 560051/2001 instrumentat de lucr�torii Postului de Politie St�nita, urm�nd ca dup� definitivarea cercet�rilor, acesta s� fie �naintat cu solutie legal� Parchetului de pe l�ng� Judec�toria Roman“. Cum nu s-a �nt�mplat nimic concret, s�teanului nu i-a r�mas dec�t s� �ntocmeasc� �nc� o pl�ngere, adresat� direct conducerii Parchetului Roman. „Cel putin, la aceast� reclamatie nu s-a r�spuns nici p�n� �n ziua de ast�zi“, a mentionat Constantin Ciuchin�. Si au trecut anii, timp �n care dosarul penal si-a urmat cursul, firesc din punct de vedere legal, al drumului �ntre Politie si Parchet. Pl�ngerile f�cute de s�tean la forurile centrale au fost trimise spre analizare tot �n teritoriu etc.
Cet�teanul nim�nui?
Asa se face c�, �n 2008, a venit si mult asteptata rezolutie de la Parchet �n cazul care �l doare at�t de tare pe b�rbatul r�mas f�r� averea familiei. Prim procurorul l-a �nstiintat c�, de fapt „cercet�rile �ntreprinse �n cauz� nu au condus p�n� �n prezent la identificarea autorilor faptei, astfel c� urmeaz� a se dispune �ncetarea urm�ririi penale �ntruc�t s-a �ndeplinit termenul de prescriptie al r�spunderii penale prev. de art 122 lit. d C. penal“. Scurt si la obiect, conform legii. Normal, jalbele au continuat, cu pl�ngere la Parchetul Judetean, �mpotriva rezolutiei anterioare. S-a dispus respingerea pl�ngerii, �n �nstiintarea primit� de petent fiind mentionat c� ancheta s-a desf�surat conform legii, au fost audiate mai multe persoane dintre cele indicate ca posibili f�ptasi �ns� „cercet�rile nu au fost de natur� a conduce la identificarea autorilor faptelor, �mplinindu-se termenul de prescriptie a r�spunderii penale“. Asadar, un dosar cu „autor necunoscut“ dus p�n� la „cap�t“ de organele de cercetare. Omul nu s-a l�sat si a contestat si aceast� decizie, la o instant� din Roman, cum avea dreptul. Cum lesne poate fi �nteles, pl�ngerea a fost respins� ca nefondat�, d�ndu-i-se petentului un „bonus“ de un milion cheltuieli judiciare c�tre stat. Jalbele au urmat la Parlament, IGPR si alte foruri centrale, r�spunsurile venind, invariabil, aceleasi. „Nu stiu ce s� m� mai fac si cui s� m� pl�ng. Chiar nu se putea rezolva acest dosar?! Nu �nteleg de ce s-a ajuns la situatia aceasta“, s�nt vorbele cu of ale unui om care, spune el, chiar s-a str�duit s� dea indicii anchetatorilor cu privire la cei care l-au l�sat f�r� jum�tate din p�durea mostenit� de la p�rinti. Astfel, s-a confirmat o dat� �n plus c� hotul poate sc�pa de „latul legii“. Problema tine, �n fond, de termenul de prescriptie al faptei si de un veritabil h�tis legislativ ce las�, se pare, prea multe portite r�uf�c�torilor. Din 2001 si p�n� �n prezent, Constantin Ciuchin� se tot chinuie s� afle cine i-a defrisat o jum�tate de hectar de p�dure, �n conditiile �n care ar exista, spune s�teanul, indicii clare care s�-i fi dus pe hoti acolo unde le este locul. Omul a ajuns �n pragul disper�rii, din cauz� c� nu a g�sit �ntelegere la autorit�ti. „M-am adresat Puterii executive, Puterii legislative si Puterii judec�toresti. �n ultim� instant�, m� pl�ng si presei, poate voi g�si �ntelegere si se va face dreptate. As mai �ntreba organele de Politie, procurorii si judec�torii, dac� s-ar fi �nt�mplat o fapt� asem�n�toare lor sau p�rintilor lor, tot asa ar fi procedat...?“, a conchis Constantin Ciuchin�.
|