La Azochim, angaj�ri si activitate reluat�
• firma Ga Pro Co Chemicals a angajat deja 560 de oameni, iar lista este deschis� • dup� 14 ani, instalatia de uree a fost repornit� • firma are cereri de pe piata extern� • „S� sper�m c� lucruile vor merge bine si vom primi semnale pozitive si din partea guvernantilor“, a declarat liderul de sindicat Gheorghe Mosu • Vesti nesperat de bune dinspre cel mai mare combinat chimic din Moldova care produce �ngr�s�m�nt chimic. Dup� ce �n urm� cu c�teva luni, afectati de criza economic�, dar si de pretul mare al gazului metan, sefii combinatului Azochim au hot�r�t s� pun� stop producerii de �ngr�s�minte, angajatii fiind trimisi �n somaj, luna august a adus vesti bune. Firma a re�nceput angaj�rile, iar �n acest moment num�rul angajatilor a ajuns la 560. Si, conform celor spuse de Gheorghe Mosu, liderul sindicatului Azochim, angaj�rile nu se vor opri aici, firma av�nd nevoie �n continuare de angajati: operatori chimisti, mecanici etc. Recent a fost repornit�, dup� 14 ani, fabrica de uree, urm�nd s� fie pus� �n functiune si instalatia de uree lichid�. „Au fost angajati mecanici, operatori chimisti, electricieni si �nc� se mai fac angaj�ri. S-a ajuns la 560 de angajati �n acest moment. Activitatea a fost realuat�. Dup� 14 ani a fost pornit� fabrica de uree, si urmeaz� s� fie pornit� si instalatia de uree lichid�. Asta cere piata, uree lichid� si azotat cu nitrocalcar. Cererea este din str�in�tate. Vom vedea ce va fi, cert este c� �n acest moment amoniacul si ureea s�nt la c�utare. O linie de uree, din cele dou� merge. Se intentioneaz� ca si cealalt� s� fie repornit�. S� sper�m c� lucruile vor merge bine si vom primi semnale pozitive si din partea guvernantilor“, a declarat Gheorghe Mosu, liderul sindicatului Azochim. �n prim�var�, angajatii combinatului Azochim au primit trista veste c� fabrica �si va �nchide portile. Cei peste 500 de muncitori nu mai aveau nici o sans� la locuri de munc�. Motive: lipsa subventiilor agricole pentru t�rani, prin care s� primeasc� bani pentru achizitia de �ngr�s�minte, c�derea pietei externe, pretul ridicat al gazului metan.
|