CASA CU M�STI
• artistul popular Nicolae Popa, �mplineste peste c�teva zile 90 de ani • si �nc� mai lucreaz� la confectionarea celebrelor sale m�sti care l-au f�cut cunoscut �n tar� si peste hotare • o multime de vizitatori, rom�ni si str�ini, trec zilnic pragul muzeului • peste 3.000 de exponate s�nt g�zduite �n cel mai mare muzeu particular din tar� • pe l�ng� sculpturile �n lemn si piatr�, si m�stile iesite din m�na creatorului popular, �nc�perile mai ad�postesc diverse colectii • Nicolae Popa, renumitul mester popular de la T�rpesti se apropie de venerabila v�rst� de 90 de ani, pe care o va �mplini la data de 13 august. Este multumit de ce las� �n urm�, nu pentru ai lui, ci pentru �ntregul neam rom�nesc, ca s� nu-si uite traditiile si obiceiurile de alt�dat�. Si s� nu-si piard� r�d�cinile, dup� cum a afirmat. O viat� de om a tot adunat si a reusit s� pun� pe picioare cel mai mare muzeu particular din Rom�nia, num�r�nd peste 3.000 de exponate. A �nsufletit piatra si lemnul, si continu� si acum s� confectioneze al�turi de sotie, celebrele sale m�sti care l-au f�cut at�t de cunoscut �n tar� si peste hotare. Pe l�ng� lucrurile iesite din m�na sa, �nc�perile gem de obiecte vechi, dovedind si pasiunea de colectionar, arheolog si etnolog. A publicat si c�rti, talentul de versificator si l-a slefuit cu ocazia ur�turilor de Anul Nou �n care a zugr�vit viata satului, cu bune si rele, dar a f�cut referire si la dezastre naturale ori evenimente politice importante care au influentat viata poporului. Chiar de la portile monumentale, pline de chipuri sculptate, �ti dai seama c� p�trunzi �ntr-o alt� lume, a satului rom�nesc de odinioar�. Tanti Ileana, sotia artistului popular, care i-a fost toat� viata al�turi �n demersurile sale artistice, �si asum� bucuroas� rolul ghidului, desi anii au adus-o de spate.
Spita neamului Popa
Ne explic� c� poarta reprezint� „spita neamului“. Din familia lui Nicolae Popa au f�cut parte t�rani si intelectuali, asa c� s�nt sculptati diferit, unii cu p�l�rie, altii cu c�ciul�, doamnele, cu coc �nalt, t�r�ncile, cu p�rul str�ns la spate. Pare firesc ca intrarea pe poarta mic� s� fie str�juit� de „mama“ si „tata“, de la care au �nceput toate. Curtea plin� de iarb� verde, �nviorat� de ronduri de flori, se deschide larg�. E si ea parte din muzeu, statuete din lemn sau din piatr� m�rginesc traseul g�ndit pentru vizitatori, iar b�tr�na le descrie, h�tru, pe fiecare: g�nditorul, mama cu copilul, femeia cu cercei care se roag� pentru noroc, voinicul lupt�nd cu balaurul, Statu Palm� Barb� Cot, Barbu L�utaru, un dac cu scut, coif si sulit�, o femeie de roman, o domisoar� cu cosite si flori �n m�n�, un betiv tin�ndu-si sticla str�ns, Mos Ion Roat�, ba chiar si un autoportret al lui Nicolae Popa, dintr-un trunchi de lemn sculptat, �nf�tis�nd un b�tr�n cu dalta si ciocanul �n m�n�. S�nt multe astfel de sculpturi si �mp�nzesc mai toate �nc�perile muzeului.
Ardelenii si „Casa cu m�sti“
Turul �ncepe de la casa b�tr�neasc�, din partea st�ng�, pavoazat� pe afar� cu m�sti de Anul Nou. �n interior, camerele s�nt mobilate ca pe vremea str�bunicilor. Scrinuri de lemn, l�icere, covoare tesute din l�n� colorat�, obiecte folosite odinioar� de femei �n gospod�rie, sumane, cojoace, catrinte, bundite, toate piesele portului popular. Holul, �ntesat de m�sti, capre din materiale pestrite si costumatii folosite de ur�tori, face leg�tura cu o alt� �nc�pere larg� din spatele casei, plin� de fel de fel de exponate similare. �ntr-o vitrin� o multime de figurine d�ltuite �n piatr�, printre care Arca lui Noe si Alb� ca Z�pada cu nou� pitici, doi �n plus, c� poate moare vreo unul din cei sapte din poveste, glumeste tanti Ileana. �ntre timp apare si o familie de prin Ardeal, �n trecere prin zon�. Au dorit si ei s� viziteze „Casa cu m�sti“ si continu�m �mpreun� turul, ardelenii ar�t�ndu-se fermecati de limba dulce, moldoveneasc�, a gazdei. Intr�m �ntr-o cl�dire mare, cu cerdacul plin de ulcioare, construit� special pentru muzeu. S�nt multe �nc�peri cu exponate de toate felurile, diverse colectii de obiecte vechi recuperate de pe la t�rani, costume populare, ulcioare, ou� �ncondeiate, icoane vechi, halebarde, pistoale, ghiulele, tablouri, vitrine cu fragmente de ceramic�, toporase, idoli, oase slefuite, din asez�rile neolitice dezgropate �n zon�, la loc de cinste fiind „G�nditorul din T�rpesti“, asem�n�tor celui de la Hamangia, o replic� de fapt, fiindc� cel original a fost luat la Bucuresti, la Institutul de Istorie.
Monedele lumii
Turistii str�ini care au trecut de-a lungul timpului pe la muzeu au contribuit si la crearea unei impresionante colectii de monede din zeci de state de pe glob. „Fiecare l�sa c�tiva b�nuti, dac� avea prin buzunare si punea al�turi o etichet� cu numele t�rii lui“, ne povesteste b�tr�na. �n holul principal peretii s�nt tapetati cu fotografii si diplome primite de Nicolae Popa si sotia sa la diverse expozitii si concursuri din tar� si peste hotare. S�nt �nr�m�nate si versurile pe care i le-a dedicat poetul Adrian P�unescu. Pe mas�, o carte de onoare, de dimensiuni mari, cu sute de file scrise, aproape toate cu m�rturii ale vizitatorilor. �ntre timp apare un grup de c�tiva turisti francezi, tanti Ileana le pup� pe toate frantuzoaicele pe obraji, c� „s�nt frumoase“ si se repede la gr�din�, s� o cheme pe fiica sa, s� preia rolul ghidului, fiindc� le stie limba musafirilor.
Sup�r�ri
Profit�m de ocazie s� st�m de vorb� cu Nicolae Popa si ne retragem �ntr-o verand� larg� din termopan, perfect armonizat� cu restul constructiilor din curte, cu aspect t�r�nesc. B�tr�nul se scuz�, e cam sl�bit de c�nd a dat pentru a doua oar� gripa peste el, anul �sta. Si spune c� nu prea are poft� de m�ncare. Dar e c�t se poate de lucid, la cei 90 de ani pe care-i va �mplini peste c�teva zile. Va s�rb�tori �mpreun� cu sora sa geam�n�, Maria, si abia asteapt� s�-i vin� cei doi b�ieti de prin str�in�tate acas�. E mult� treab� la muzeu, si numai fata nu le poate dovedi pe toate. Are noroc si de ginere, intrat primar la Petricani anul trecut, c� �l mai ajut� cu �ntretinerea curtii, iarba trebuie udat� si tuns� des. E sup�rat c� traditiile au �nceput s� dispar� dup� revolutie, parc� toate odat� de prin toate satele. De vreo doi ani n-a mai iesit prinT�rpesti cu formatia sa de ur�tori, si-i pare r�u c� nimeni nu duce mai departe frumoasele obiceiuri de iarn�.
Front, partizan, pusc�rie, arheologie, idoli...
A avut o viat� plin�, a fost c�nt�ret de biseric�, ca tat�l s�u, si crede c� a fost ajutat �n toate pentru c� a avut credint� �n Dumnezeu. A luptat pe front, a r�mas la vatr�, r�nit, apoi a urmat „�ntov�r�sirea“, i s-a luat p�m�ntul, roadele lui, calul, c�ruta. Si-a spus c� „nu e de tr�it cu �stia“ si a sustinut ideea rezistentei �mpotriva comunistilor, a luptat contra regimului, a stat ascuns prin p�duri. A fost prins si condamnat si pentru apartenenta la Partidul T�r�nesc, �n detentie st�nd �ntre 1952 si 1957. Conducea �nc� din tinerete o formatie de ur�tori, care participa la serb�ri prin sate, i se dusese vestea. M�sti �ncepuse s� fac� pe la 10-11 ani, veneau �nc� de pe atunci „clienti“ de peste tot. De s�p�turi arheologice s-a ocupat dup� ce a terminat scoala de c�nt�reti bisericesti, la Piatra Neamt, unde �nv�tase si arheologie de la p�rintele Constantin M�tas�, fondatorul Muzeului de istorie din Piatra Neamt. A descoperit o multime de obiecte preistorice �n R�pa lui Bodai, unde s-a deschis pe urm� un santier arheologic. Specialistii veniti de la Bucuresti erau nemultumiti c� nu g�sesc un idol �ntreg, iar Nicolae Popa si-a pus �n g�nd s�-i multumeasc�, si a creat mai �nt�i idoli de lut, apoi de piatr�, introduc�ndu-i pe ascuns �n santier. S-a descoperit c� erau falsuri si l-au luat �n vizor. A recunoscut c� a creat idolii, dar au vrut s� se conving� c� el e autorul si au adus un profesor universitar s� vad� cum lucreaz�.
„Cu dalta si ciocanul �mi �ndeplineam g�ndul“
A primit diverse teme, era prima dat�, s-a mirat si el de felul �n care reusea s� dea viat� pietrei si lemnului, asa si-a descoperit practic talentul de sculptor. „C�nd m� apucam si g�ndeam ce s� fac, imediat cu dalta si ciocanul �mi �ndeplineam g�ndul, iesea ce doream s� imit, ori un cioban, ori doi care danseaz�, ori doi care se s�rut�“, spune, cu mirare, Nicolae Popa. Culmea, comunistii care l-au prigonit, l-au �nchis si i-au confiscat averea, l-au si ajutat p�n� la urm�. I-au adus lemn de plop si tei, si dou� camioane de piatr� de carier�. Lucra cu spor, l-au introdus �n circuitul turistilor str�ini, veneau o multime de autocare. I s-a f�cut si un film documentar, „Acas� la Nicolae Popa - casa cu m�sti“, s-a v�ndut �n afara t�rii, a avut expozitii �n str�in�tate. De dou� ori i-a ars muzeul, o dat� �n urm� cu vreo 40 de ani, apoi iar�si, dup� revolutie. A luat-o de la cap�t de fiecare dat�, familia l-a �nteles si l-a sprijinit. O statuet� din piatr� o f�cea �nainte �n trei - patru zile. Iarna trecut� a reusit s� sculpteze vreo 30 - 40 de statuete din lemn, dar vara asta s-a ocupat numai de m�sti, �mpreun� cu sotia. Dup� revolutie a scris patru c�rti, trei �n versuri, una �n proz�, despre viata sa din copil�rie p�n� �n prezent, despre traditii si datini pierdute. L-au vizitat o multime de personalit�ti de-a lungul timpului, chiar si regele Mihai. Acum, c�nd va �mplini 90 de ani, va fi s�rb�torit chiar la el acas�, de oficialit�tile locale si judetene. La multi ani Nicolae Popa!
|