Judec�torii pun „tunurile“ pe ministri
• protestele magistratilor fat� de subfinantarea sistemului judiciar si neplata sporurilor vor continua p�n� la rezolvarea problemelor • este posibil ca magistratii s� apeleze la organismele internationale • ministrii Predoiu si Pogea s�nt principalii acuzati pentru situatia creat� • Asociatia Magistratilor din Rom�nia (AMR) este nemultumit� de lipsa de implicare a Guvernului �n solutionarea crizei care afecteaz� sistemul, si anunt� continuarea formelor de protest p�n� se va g�si o modalitate de solutionare a problemelor. Sedintele judec�toresti vor fi �ntrerupte ca si p�n� acum, zilnic, �ntre 9 si 12, dar programul continu� p�n� seara t�rziu pentru ca fiecare magistrat s�-si �ndeplineasc� obligatiile. Presedinta AMR, judec�toarea Mona Pivniceru, a vorbit despre criza din sistem �n cadrul unei conferinte de pres� organizate vineri, la Judec�toria T�rgu Neamt, unde i-au fost al�turi judec�toarele Silvia Aciob�nitei, vicepresedinte AMR, si Gabriela Baltag, liderul filialei nemtene a asociatiei. Potrivit conducerii AMR, nu este exclus� apelarea la organismele internationale, respectiv Parlamentul European, Consiliul Europei si chiar Organizatia Natiunilor Unite. Pl�ngerea destinat� Curtii Europene a Drepturilor Omului num�r� sute de pagini. Magistratul Pivniceru a ar�tat c�, �n urma discutiei care a avut loc sub auspiciile presedintelui Rom�niei, s-au acordat fonduri b�nesti pentru deblocarea situatiei de subfinantare, dar lucrurile nu s-au schimbat. Demersul nu si-a atins scopul, av�nd ca finalitate selectarea ca prioritate la plata creantelor achitarea onorariilor restante si majorate ale avocatilor din oficiu. Exist� �n continuare instante aflate �n pragul evacu�rii fiindc� nu si-au pl�tit chiriile de luni de zile, si a enumerat Judec�toria Iasi, Judec�toria Piatra Neamt si Tribunalul Neamt. Mona Pivniceru a declarat c� presedintele B�sescu a r�spuns unei invitatii a CSM anterioar� evenimentelor din prezent, c�nd situatia era alta, judec�torii protest�nd fat� de „jonctiunea grosier� a administratiei �n salarii, pe care �n mod artificial le �mparte �n salariu si spor“. Referitor la am�narea pl�tii sporului de suprasolicitare de 50%, presedinta AMR afirm� c� nu se poate compensa un drept actual si prezent, care reprezint� retributia judec�torului, cu eventualitatea unui spor care va fi sau nu �n viitoarea Lege a salariz�rii.
Abuz �n form� calificat�
�n momentul de fat� judec�torii de la �nalta Curte de Casatie si Justitie nu si-au primit lefurile din iunie, iar magistratii din CSM au �ncasat retributiile f�r� sporul de 50% doar dup� semnarea unei declaratii c� s�nt de acord s� primeasc� leafa, cu conditia ca sporul s� le fie pl�tit alt� dat�. Dar restul judec�torilor, care iau banii pe card, nu si-au putut exprima opinia fat� de diminuarea sau esalonarea sumelor cuvenite. Magistratul a mai precizat c� exist� posibilitatea s� se studieze „prezenta unei infractiuni de abuz �n form� calificat� fat� de �mprejurarea c�nd cineva si-a permis s� taie din salariul judec�torului o anumit� sum� si s� organizeze plata esalonat� a acesteia“, si a afirmat, r�spunz�nd �ntreb�rii unui jurnalist, c� responsabili de aceast� situatie au fost identificati p�n� �n acest moment ministrul justitiei si cel al finantelor. „Nici unul dintre reprezentantii Guvernului nu s-a deranjat s� discute cu corpul de judec�tori. A ignora o problem� este o proast� manageriere a unei situatii conflictuale“, consider� presedinta AMR. Aceasta este de p�rere c� cineva trebuie s� r�spund� pentru faptul c� sistemul judiciar este �mpins �ntr-o subminare de autoritate, si c� nerespectarea hot�r�rilor judec�toresti a devenit o normalitate �n Rom�nia. Iar refuzul de a modifica legislatia, asa cum a cerut CEDO Rom�niei, pune �n pericol mecanismul european al drepturilor omului. Judec�toarea Silvia Aciob�nitei si-a exprimat multumirea c� procurorii sprijin� demersurile judec�torilor si a spus cei 40 de judec�tori care au fost �n activitate la Tribunal si Judec�toria Piatra Neamt au formulat deja o pl�ngere penal� referitor la ciuntirea salariilor �ncep�nd cu luna iunie. Colega sa, magistratul Gabriela Baltag a vorbit, printre altele, despre „dorinta de �ncorsetare a sistemului judiciar“ si despre taxele de timbru, care au fost majorate recent, limit�nd astfel accesul cet�teanului la justitie, si pun�nd �n pericol ap�rarea dreptului patrimonial �n instant�. De pe 13 iulie, aceste taxe vor intra la bugetele locale, si nu �n cel al Ministerului Justitiei, cum se spunea initial.
|