P�i nu?
Cine a trecut printr-o �coal� serioas�, cu dasc�li de literatur� rom�n� pu�i pe treab�, musai c� a citit o poezie a lui Vasile Alecsandri �nchinat� Banului M�r�cine. Poetul nostru nu inventa nimic, pentru c� marele Ronsard al Fran�ei se m�ndrea cu descenden�a sa dintr-un nobil valah venetic �n Fran�a, �n slujba regelui acestei mari ��ri, „ronsard“ �nsemn�nd �n francez� taman „m�r�cine“. „�ine spada mea �n dar,/ Brav marchize de Ronsard!“ zice regele Fran�ei, �n finalul poeziei.
Buuun! Dac� povestea cu M�r�cine poate fi totu�i o frumoas� legend� romantic�, �n epoci mult mai aproape de noi au fost �i s�nt destui rom�ni, oameni de mare valoare, care s-au integrat culturii franceze �i cei de aici �i consider� f�r� complexe de ai lor: de la Elena V�c�rescu, Vuia (recunoscut aici ca primul zbur�tor care s-a desprins de la sol cu mojloace peoprii la bord, adic� ajutat de un motor aflat pe avion), Coand�, inventatorul avionului cu reac�ie, la Br�ncu�i, Enescu, Cioran, Elvira Popescu �i al�ii, foarte mul�i.
O tr�s�tur� a societ��ii franceze, de mul�i criticat� pe nedrept ca �nchis�, exclusivist� �i chiar na�ionalist�, este, dimpotriv�, primirea str�inilor, asimilarea lor �i tratarea acestora cu aceea�i m�sur� ca �i pentru localnicii get-beget. Bonaparte era corsican, deci cu s�nge italian �n vine; Walevski, fiu de polonez�; �i nimeni pe aici nu s-a mirat �i n-a protestat de pe pozi�ii na�ionaliste.
�n prezent, dou� personalit��i remarcabile, cet��eni ai Fran�ei, care ne intereseaz� pe noi rom�nii �n foarte mare m�sur�, s�nt Petre Moscovici (�i scriu numele rom�ne�te, fiindc� este fiul lui Sergiu Moscovici, odinioar� bucure�tean) �i Nicolas Sarcoczi, maghiar naturalizat, deci cet��ean francez, ca �i precedentul. Primul este deputat european de prim� linie, raportorul Parlamentului European pentru �ara noastr�; cel de-al doilea, �ndr�git de majoritatea cet��enilor francezi, �n prezent ministru de interne, are toate �ansele s� devin� pre�edinte al Fran�ei la alegerile din 2007. Pe aici, nimeni nu se mir�, nu c�rte�te pe seama originii etnice a celor doi, primul fiind �i evreu pe deasupra, cont�nd valoarea lor individual�, contribu�ia adus� �i cea posibil� pentru binele ��rii de adop�ie a p�rin�ilor lor.
Dar parc� la noi cum a fost? Catargiii erau greci, Hohenzollernii nem�i, Cantacuzinii bizantini. Dar doctorul Davila, dar Caragiale, dar Mihail Sebastian, Fundoianu, Brauner �i at��ia al�ii?
�i atunci, dac� vod� R�zvan era �igan �i vod� Despot grec, dac� M�d�lin, fiul marelui Ion Voicu, se declar� �igan, dac� maghiarul Geza Domokos eta un cunoscut poet rom�n, dac� pietranul �tefan Cazimir, fost „rare�ist“, este un ilustru profesor universitar de litaratur� rom�n�, de ce s� nu m� bucur c� fostul meu coleg de parlament, Frunda, c�ruia �n comisia juridic� a parlamentului �i ziceam Ghi��, este un bun politician rom�n? Ca �i cons�ngenul s�u, viceprim ministrul Bela Marko.
Eu chiar m� bucur sincer. Depinde doar c�t de mult se bucur� ei c� s�nt cet��eni rom�ni, adic� rom�ni, dup� regula francez�!
|