• monumentului ce str�juie Valea Ozanei i-a fost trecut pragul de peste 20.000 de turisti de la �nceputul lunii • „S�ntem trei - patru ghizi si nu putem face fat�“, afirm� muzeograful Gheorghe Maxim • se poate vorbi acum de Muzeul Cetatea Neamtului si nu de o simpl� fort�reat� • cele mai atractive incinte s�nt sala de sfat si judecat�, sala armelor, �nchisoarea si paraclisul •
Cetatea Neamtului a revenit �n fort� �n circuitul turistic national si international, fapt dovedit de miile de turisti care au vizitat �n ultimele trei s�pt�m�ni monumentul inaugurat la �nceputul lunii iulie, dup� doi ani de lucr�ri de restaurare si reabilitare. Custodele Gheorghe Maxim a declarat c� zilnic urc� la cetate circa 500 de vizitatori, iar num�rul acestora creste p�n� la 2.000 �ntr-o zi de weekend. Ceea ce s-ar traduce �n peste 20.000 de turisti de la �nceputul lunii. „S�ntem trei - patru ghizi si nu putem face fat�“, afirm� muzeograful, preciz�nd c� pentru grupurile organizate un tur al fort�retei poate dura trei sferturi de or�. Ansamblul arhitectonic a devenit mult mai atractiv dup� ce a fost restaurat timp de doi ani cu importante fonduri europene si judetene, �n valoare de circa 3 milioane de euro. Schimbarea este radical�, nu mai exist� un astfel de loc �n tar�, au remarcat turistii care mai trecuser� pe aici cu ani �n urm�. Au venit si str�ini, francezi, spanioli, dar si t�rgnemtenii s-au dus �n num�r mare s� vad� monumentul transformat �n muzeu, cu exponate �n mai toate �nc�perile.
Sala armelor
Cele mai atractive s�nt sala de sfat si judecat�, sala armelor, �nchisoarea, dar si paraclisul, deschis zilnic pentru cei care vor s� se �nchine si s� aprind� o lum�nare, adus� de ei, fiindc� nu se comercializeaz� �n incinta monumentului. Pe l�ng� fotografii sau copiile dup� documentele vechi �n care se face referire la cetate, turistii pot s� vad� si obiecte care re�nvie atmosfera din vremurile trecute, c�nd cetatea era locuit�. Trec�nd pragul s�lii de sfat si judecat�, ai impresia c� te-ai �ntors �napoi �n timp. �nc�perea pare gata s� g�zduiasc� o �ntrunire pentru c�peteniile militare, s�nt scaune si o mas� lung�, din lemn �nnegrit de vreme. Pe pereti s�nt expuse s�bii, scuturi, sulite, o armur� d� impresia unui ostean gata s� intervin�, iar �n partea din spate, dup� un geam de sticl�, stau, ca �ntr-o vitrin�, cinci pl�iesi �n straie militare din vremurile din urm�, se poate vedea chiar si un cal �n m�rime natural�.
�nchisoarea
La fel de interesant� se dovedeste pentru vizitatori �nchisoarea, cu at�t mai sugestiv� prin prezenta a patru r�uf�c�tori, legati cu lanturi. �nc�tusatii au b�rbi mari si ne�ngrijite, c�mesoaie lungi, pe jos s�nt paie, chiar si un butuc, lanturi pe pereti, e �ntunecos si rece, cu tot iluminatul care a p�truns �n toate spatiile din cetate, dup� restaurare. Speriati de atmosfer�, copiii mai mititei dau iute bir cu fugitii. Pe gratii, un panou cu un fragment din scrisoarea unui fost ostean al lui Ieremia Movil�. �l chema Cocrisel, era „numai cu c�masa“, si cerea s� i se dea de stire p�rintelui s�u c� zace �n temnit�, „de m�n�nc� lutul si p�duchii“. Erau �ntemnitati aici prizonierii militari, dar si cei care comiteau infractiunile consemnate �n documentele medievale: viclenia, neascultarea, t�lh�ria si furtul, r�pirea de fete, bigamia, sacrilegiul, sodomia, m�rturia mincinoas� (limba str�mb�), denuntarea calomnioas� (sudalma mare), loviri, r�niri simple, v�t�m�ri corporale (ucis�turi), sfada, insultele.
Camera de provizii, sala de mese, paraclisul
Deasupra �nchisorii, la nivelul solului, se afl� camera de provizii si sala de mese. �n prima s�nt depozitate recipiente pentru p�strarea hranei si a apei, butoiase si putini din lemn, ulcioare, saci de c�nep� burdusiti cu merinde, chiar si o bucat� de br�nz� pare pus� la scurs �ntr-o p�nz�, l�ng� alte dou� buc�ti de cas, de pe o policioar�. Ici-colo s�nt ag�tate m�nunchiuri de plante uscate, la dispozitia buc�tarilor. �n apropiere, este sala de mese, gata parc� s� se umple de zarva pl�iesilor. C�teva scaune cu sp�tar s�nt asezate �n jurul unei mese lungi de lemn, acoperit� cu stergare, pe care se afl� c�teva ulcioare si un vas ceramic cu un polonic �n el. De jur �mprejur, pe pereti, c�ni de lut si linguroaie, iar pe plit�, c�teva vase �nalte par s� tin� m�ncarea cald� pentru meseni. Sc�unele cu trei picioare si lavite �ntregesc mobilierul. La nivelul superior, paraclisul este la fel de vizitat, mai ales c� are aspectul unei bisericute, cu catapeteasm�, icoane si strane. Turistii profit� de prilej pentru a �n�lta la ceruri o rug�ciune din locul unde alt�dat� �ngenunchea si se ruga marele Stefan.
Muzeul Cetatea Neamtului, realizat �n doar trei luni
Fiecare exponat a trecut prin m�inile lui Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Neamt, care a avut la dispozitie doar trei luni pentru „�mbr�carea“ �nc�perilor: „Dac� e s� ne referim la istoria restaur�rii, reabilit�rii monumentului istoric Cetatea Neamt, as vrea s� v� spun, cu document �n fat�, c� prima actiune este din 2002, f�cut� de Complexul Muzeal Neamt, c�nd am realizat studiul de fezabilitate care a fost folosit ulterior la proiectul pe care tocmai l-am inaugurat si care se spune c� este de dat� mai recent�. Dup� 2002, a fost 2004, alt proiect, au fost niste sume mult mai mici cheltuite pentru micile restaur�ri care s-au f�cut la Cetate. Important este c� p�n� la urm� am ajuns la faza aceasta, s-au realizat niste lucruri extraordinare, am transformat practic monumentul �n muzeul Cetatea Neamt. Este vorba despre 21 de spatii muzeale �n care se vorbeste despre istoria �ntreag� a cet�tii de la prima atestare documentar� si de la ceea ce se crede c� a fost �n timpul lui Petru I Musat p�n� la distrugerea ordonat� �n 1717 de Mihai Racovit�, si nu numai, av�nd �n vedere c� obiectivul a stat �n atentia poetilor, scriitorilor, autorit�tilor Moldovei, chiar si p�n� la 1834, c�nd se hot�r�ste s� se ia prima m�sur� de nerisipire a zidurilor Cet�tii. Fiindc� mult timp Cetatea Neamt a fost folosit� drept carier� de piatr� de c�tre locuitorii din orasul de la poalele culmii Plesului, astfel �nc�t s-au adus �n timp, evident, f�r� s� se stie, o stric�ciune foarte mare acestui obiectiv. Am �ncercat la amenajarea spatiilor s� folosim experienta c�p�tat� �n timp. Zilele astea s-au �mplinit 33 de ani de c�nd am p�sit prima dat� la cetate �n calitate de ghid. Tineam loc la acea vreme unui coleg care era plecat �n concediu. Au mai fost si alte experiente muzeografice pe care le-am avut �n cadrul Complexului Muzeal Judetean. M-am uitat �n st�nga, m-am uitat �n dreapta, la ce au realizat altii �n tar� si �n alte p�rti, am folosit materialele avute la dispozitie, am realizat replici si copii facsimile, cam tot ce s-a f�cut �n Cetate a trecut prin m�na mea. Trei luni de zile este foarte putin, colegilor mei au replicat c� e o adev�rat� nebunie. Cu sigurant� de acum �nainte vor curge vizitatorii av�nd �n vedere reclama“, declara recent Gheorghe Dumitroaia.