UN AN DE LA CATASTROF�
• sinistratii de pe Valea Siretului au �nceput o nou� viat� • la un an de la inundatii, acestia �nc� se tem de forta r�ului care le m�rgineste satele • unii s�nt nemultumiti, pentru altii ajutorul statului fiind nepretuit • povestile multora s�nt �nc� triste • viitura de anul trecut a fost cea mai mare din istoria recent�, �n zona Roman • La un an de la nenorocirea ab�tut� asupra zonei Romanului �n vara lui 2008, c�nd Siretul s-a rev�rsat, �nghitind mai multe comune, lucrurile par s� revin� pe f�gasul normal, �n ciuda durerii care persist� �n sufletele multor sinistrati. Oamenii care si-au v�zut atunci gospod�riile sub ape, animalele moarte, lucrurile �mbibate cu m�l si nu mai aveau sperant�, acum par s� �nceap� o nou� viat�. Problemele s�nt multe, �ns�, cel mai important, majoritatea au un acoperis nou deasupra capului, dup� ce au trecut printr-o iarn� neiert�toare. Planurile guvernamentale au fost multe, ajutorul a venit pe mai multe c�i si, asa se face c�, �ntr-o var� torid� a lui 2009 sinitratii privesc, totusi, cu sperant� spre viitor, desi mai au mult de munc�. Un exemplu de fort� ar putea veni din partea unei femei �n v�rst� de 61 de ani, din c�tunul Gorovei, comuna Ion Creang�, pe care nici o problem� din multele �nt�lnite �n viat� nu a �mpiedicat-o s� �si creasc� cei 10 copii si s� aib� grij� de cas�.
„Nu avem cuvinte s� multumim lui Dumnezeu! Am fost foarte sup�rati, speriati, �ns� nu ne-am pierdut speranta. Anul trecut, aproape pe vremea aceasta, a venit apa si ne-a luat bruma de agoniseal�. Norocul nostru a fost c� avem un primar bun, care s-a zb�tut pentru noi. Mai mult dec�t at�t, cei 10 copii ne-au ajutat, fiecare cum a putut. Am ales s� lucr�m la noua cas� pe cont propriu, mai ales c� ni s-au alocat si bani de manoper�. Acum, putem sta destul de bine �n noua locuint�“, a afirmat Natalia Bejan.
„As vrea s� apuc clipa c�nd vom avea curent electric“
Spaima, �ns�, persist� �n sufletele celor care domiciliaz� �n lunca Siretului. „S� stiti c� ne-a r�mas o fric� dac� plou�, dar, p�n� la urm�, dac� Dumnezeu vrea s� ne ia, ne ia de oriunde“, mai spune, evlavioas�, femeia. Pentru locuitorii micului c�tun, inundatiile ar putea �nsemna, paradoxal, o binefacere. Aceasta, deoarece �n noile imobile ridicate �n cea mai mare parte pe banii Guvernului va fi tras� energie electric�, fapt nemai�nt�lnit. „Am stat si �n module si nu am avut curent. La noi lum�narea a fost «de baz�». As vrea s� apuc clipa c�nd vom avea curent electric �n case. Eforturi am f�cut si noi, m-am �mprumutat de trei ori cu c�te 60 de milioane de la CAR Pensionari si, p�n� la urm�, am r�zbit. Mai este de munc�, s�nt finisaje, dar acum avem case trainice, pe care cred c� nu le va mai lua apa“, a conchis Natalia Bejan. „Sinteza“ urm�rilor inundatiilor r�m�ne ca exemplu viu tot �n c�tunul Gorovei, unde au mai r�mas 15 familii, din care opt au fost sinistrate. Oamenii s�nt obisnuiti, ca mai toti „luncasii“ c�, periodic, trebuie s�-si repare locuintele din v�l�tuci de lut si s� �ndure foamea, pentru c� fasolea si cartofii s-au dus pe „apa s�mbetei“. Poate, mai nou, zidurile din boltari si temeliile din beton le vor aduce ceva sigurant� �n plus. Aceasta, �ntruc�t, �nc� din Evul Mediu, copiii de scoal� de aici au „buchisit“ slovele la flac�ra p�lp�nd� a lum�n�rilor.
„Veteranii“ la lum�nare
„Veteranii comunit�tii“, sotii Maria si Petrea Burlacu, trecuti am�ndoi de 80 de ani, stau de-o viat� la c�tiva metri de suvoaiele care nu pot fi, �nc�, st�p�nite. „Am mai primit ajutoare, f�in�, zah�r, �ns� s-au dus de mult, mai trebuie si ceva «udeal�», un bors acolo, fie el si de fasole sau cartofi. De unde, dac� n-are cine lucra p�m�ntul? Ne chinuim cum putem seara la lumina lum�n�rii. C�nd cump�r lum�n�ri, iau c�te un pachet s�-mi ajung� mai mult� vreme. Pe deasupra, mai sf�r�ie si chiar se mai sting. Au promis c� bag� lumin� �n fiecare an, �ns� cred c� n-am s� mai apuc asa ceva. Acum st�lpul trece pe l�ng� cas�, �ns� nu-mi aduce lumina �n�untru iar eu n-am bani de asa ceva“, a spus octogenara. B�tr�nii nu se mai g�ndesc la s�n�tatea lor si, poate, nici m�car la viitor, pentru c�, oricum, n-ar avea bani de medicamente si se g�ndesc cu groaz� c� nu au ce pune pe mas�. „Viitura ne-a luat tot ce aveam, «bate v�ntul» prin ograd�. M-am mutat �n casa nou� dar n-vem de niciunele“, a sintetizat b�tr�nica viata sinistratilor care nu mai au pe nimeni, dar se bucur� de... acoperis nou.
„Am r�mas cu filmatul“
Nu toat� lumea g�ndeste la fel, �n r�ndurile sinistratilor, mai ales c� s�nt multe persoane f�r� posibilit�ti materiale, ce au trebuit s� se rezume la sprijinul statului. L�cr�mioara Chelariu, si ea din Gorovei, este mam� a nou� copii si abia �si duce zilele de azi pe m�ine. „Din punctul meu de vedere, nu s-a schimbat mai nimic. Pe moment, atunci, au venit tot felul de comisii si ne-a acordat ajutoare la fel pentru toat� lumea. Eu am nou� copii si putine resurse materiale. Ce ne-ar mai trebui!? G�nditi-v� c� ni s-a distrus totul, cas�, mobilier, haine... Am avut noroc de p�rintele din sat, care ne-a donat un pat. A fost mult� lume, inclusiv de pe la Bucuresti, cu filmatul si am r�mas cu filmatul“, se pl�nge femeia �n v�rst� de 42 de ani. Scepticism este si �n satul Recea, din aceeasi comun�, unde o parte a sinistratilor tind s� nu mai cread� �n promisiuni. „Degeaba ne mai spunem necazul. Nici nu vrem s� ne «cerem os�nd�» �ns� nu putem s� zicem ce anume am mai avea nevoie, pentru c� ne ia prim�ria «de r�u». S-a tot discutat despre situatia noastr� si nu a venit nimic concret. Mai mult, unii au luat mai mult dec�t altii, dar nu mai spun nimic, pentru c� o s� apar la ziar. Mai spun doar c� ni s-a dat «destul»“, a declarat Anica Banias, din localitatea Recea.
Viata merge �nainte
Una dintre cele mai greu lovite de viitura Siretului din iulie 2008 a fost comuna T�m�seni. Sute de case, majoritatea din chirpici, au c�zut prad� puhoaielor, l�s�nd �n urm� tot at�tea drame. Procesul de ridicare a imobilelor noi, pe locurile unde au c�lcat, pe r�nd, presedintele B�sescu, fostul prim-ministru Popescu T�riceanu si alti �nalti demnitari ai guvernului, este aproape �ncheiat, cu „mici exceptii“. Acum, �n vara anului 2009, oamenii nu stiu cum s� se �mpart� �ntre recoltele care se anunt� m�noase �n c�mp si finisajele noilor case. Chiar si asa, am �nt�lnit si sinistrati... nefericiti, un exemplu lesne de �nteles fiind Eusebiu Sescu, �n v�rst� de 45 de ani, din marginea satului T�m�seni, pe unde a venit viitura. Imobilul acestuia este „la rosu“, neput�nd fi locuit. Omul mai are o serie de materiale de constructie, inclusiv pentru izolatii, dar nici nu se prea pricepe, nici nu are cine s�-l ajute. Deocamdat� st� �n casa veche, gata s� cad�. „Ce s� fac, dac� nu-s bani? �n plus, nici nu prea mai �mi vine s� muncesc, av�nd �n vedere c� nevasta mi-a luat cele dou� fetite f�r� stirea mea si a plecat �n Italia, l�s�ndu-m� singur, cu toate grijile pe cap. Am materialele de constructie, dar, s� fiu sincer, nu m� prea pricep s� lucrez �n domeniu, pentru c� am activat la fabrica de zah�r iar apoi la o fabric� de alcool“, ne l�mureste �n c�teva cuvinte drama prin care trece, Eusebiu Sescu. �n schimb, oamenii din T�m�seni si Adjudeni nu se mai tem de viitur�, oric�t de mare ar fi ea, deoarece lucrurile f�cute s�nt trainice. „Acum, am temelia �nalt� si nu mai poate intra apa, plus zid�ria este din BCA si nu se poate surpa. Am cerut aprobare de la prim�rie si am fost l�sat s� stau �n casa veche, p�n� ce voi putea s� �mi fac dou� camere �n cea nou�, unde s� m� aciuez. Am primit o sobit�, pe care am urcat-o momentan �n pod si un frigider, �n rest, nimic, mai ales c� am �nteles c� unora le-au fost date inclusiv mese si scaune“, a mai declarat Eusebiu Sescu, a c�rui cas� a fost „c�lcat�“ c�nd era nevasta acas�, de presedintele Traian B�sescu.
|