Turismul �n vremuri caniculare
Soare lichid, ca lava care se revars� din ceaunul clocotitor al vulcanilor. S�rmele razelor prin care dialog�m non-stop cu t�riile, f�r� abonament lunar (retea de telecomunicatii veche de c�nd s�nt Dumnezeu si vesnicia) s-au topit. Plou� cu raze lichide. �n Piata Unirii poti face nu doar ou� ochi �n tigaia asfaltului ci friptur� din ceaf� de porc bine rumenit�. �n Bucuresti au r�mas cei mai multi bucuresteni. Mai multi dec�t �n oricare alt an. Chiar si-n vremea lui Ceausescu salariatii - si toti erau salariati - �si programau evadarea la mare sau la munte �n lunile caniculare. Turism autohton sindical. Pentru unii era destul. Plecai din blocul bucurestean sau sucevean sau nemtean sau ploiestean �n blocul de pe litoral poreclit hotel. �n �nfloritoarea perioad� interbelic� �n iulie si august nu g�seai tipenie de om �n Capital�. Frigea si atunci asfaltul, nu at�t de tare ca azi c�nd se topesc ghetarii polilor si planeta a intrat �n dezagregare. Omul �si programa un refugiu pe plajele lumii, la mosie sau la neamuri sau prieteni la tar�. De ce s�nt azi at�t de multi oameni �n Capital�? De ce ne c�lc�m asudati, cu c�m�sile lipite de spinare, pe bombeu �n toate intersectiile? �n aceste zile de canicul� ucigas�, �n care ministresa Udrea, decoltat� si plesnind de s�n�tate, cuv�nteaz� despre marile ei izb�nzi turistice, as �nchide, ca m�sur� de securitate extrem�, Capitala. Domnilor posibili cititori, �n Bucuresti se moare de c�ldur� �n case, cele mai multe f�r� aer conditionat, si se moare de fierbinteal� pe strad�. E cineva vinovat pentru deciziile lui Dumnezeu? Nu, cu certitudine, nu. Dar s� apari, pe acest soare lichid, �n aceste vremuri caniculare mai dure dec�t un cutremur, dintr-un apartament de hotel de cinci stele cu aer conditionat si s� spui palavre despre cum desdoi tu �ndoiturile turismului rom�nesc e prea de tot. Las�-ne madam �n am�r�ciunea noastr�! Am�r�ciunea noastr� consumat� la 50 de grade Celsius la soare iar cei mai multi dintre noi s�ntem nevoiti, obligati de treburi, s� ne misc�m prin soare. Temperaturile la umbr�, anuntate ciclic de meteorologi, intereseaz� doar populatia tras� sub copaci s� sfor�ie. C�ti s�nt din �stia? Continu� �n fort�, pe bani multi, campania prezidential�. Campania prezidential� are un singur candidat, pe numele lui �ntreg Traian B�sescu. Ea are dou� componente, ambele importante pentru cel care se vrea, cu riscul de a �nmorm�nta Rom�nia, reales. Prima este prestatia la vedere a presedintelui, pitit sub pelerina actualului mandat. Se pozeaz� cu copiii sau aleg�torii �n t�rguri, se face c� viziteaz� santierele patriei, face dus �n orice aglomeratie uman� (asa zisele b�i de multime), �si car� peste tot nevasta dup� el cu toate c� e limpede c� �ntre ei (uitati-v� c�t de plictisit� e doamna si c�t de neatent� la spusele sotului!) nu mai e nimic. A doua component� a acestei campanii singulare se consum� �n subteran si e mult mai dur�. Presedintele actual care se vrea si presedinte viitor are nevoie de bani. Bani multi. Asa cum scriam si �n s�pt�m�nile trecute, campania prezidential� va fi transat� de cel care va rula, �n acest nenorocit pocker politic, mai multi gologani. Sansa de a avea cei mai multi bani o are Traian B�sescu. Mii de activisti, de la Elena Udrea si p�n� la primarul portocaliu din Pocreaca alearg� dup� bani pentru B�sescu. B�sescu se face c� nu stie. C�nd c�te un fraier se las� prins - a se vedea cazul Ridzi - presedintele �l sacrific� f�r� remusc�ri. Am citit undeva c� Stalin, care si-a sacrificat cei mai devotati ofiteri, asista uneori, pitit �n spatele unui geam, la executarea lor. Unii mureau strig�nd „Tr�iasc� Stalin!“ Stiti cum reactiona Stalin? R�dea!
|