P�raiele abia mai susur�
• multe dintre apele curg�toare au debitele foarte sc�zute fat� de debitul normal multianual • �n aceast� situatie se afl� Siretul, Moldova si Ozana • Perioadele secetoase din acest an au fost mai usor de suportat de c�tre nemtenii din zona rural�, �n sensul c� nu s-a mai �nt�mplat ca �n verile anterioare ca f�nt�nile s� sece datorit� sc�derii nivelului p�nzei freatice. Un efect al temperaturilor foarte ridicate pe perioade lungi exist� �ns�: nivelul p�raielor si al r�urilor este foarte sc�zut �n multe cazuri. �n lunile mai si iunie, reprezentantii Sistemelor de Gospod�rire a Apelor Neamt au identificat comune �n care f�nt�nile �ncepeau s� aib� tot mai putin� ap�, dar situatia s-a ameliorat �n scurt timp, pentru c� a �nceput s� plou� semnificativ, timp de mai multe zile, �n mai multe perioade ale lunilor care au urmat. „P�n� acum nu am �nregistrat probleme deosebite �n ceea ce priveste nivelul apei din f�nt�ni, dar nu este exclus s� apar� modific�ri, pentru c� ne afl�m pe un fond secetos. Debitele pe cursurile de ap� s�nt sub nivelul debitului multianual aferent lunii iulie. Nu se �nt�mpl� asta chiar pe toate cursurile, dar �n cele mai multe cazuri asa stau lucrurile“, a declarat Stelian Mih�il�, inginer sef al Sistemului de Gospod�rire a Apelor Neamt. Debitul Siretului este �n momentul de fat� redus la circa o treime fat� de c�t ar fi cota normal�, Moldova la Tupilati este la circa un sfert din normal si la 40% din debit �n dreptul municipiului Roman. Ozana la Leghin-Pipirig este mult sub 30% din debitul specific �n iulie. Sub nivelul multianual specific lunii iulie mai s�nt si Plutonul, Agapia la Filioara, Bicaz la Frumosu, Babasa, Bol�t�u la Poiana Largului si p�r�ul Bistricioara. Bine st� Bicazul la Bicaz Chei, acolo unde dup� m�sur�tori s-a constatat c� debitul este la circa 70% din specificul acestei perioade. Singura ap� curg�toare care nu se �ncadreaz� �n categoria celor mentionate anterior este Cuiejdiul, care are putin peste debitul multianual. Stelian Mih�il� a mai spus c� situatia nu este foarte alarmant� si c� deocamdat� nu s�nt semnale care s� pun� autorit�tile �n alert� pentru a implementa o anumit� strategie specific� acestei perioade caniculare. Dac� ploile anuntate de la �nceputul s�pt�m�nii viitoare vor uda si judetul Neamt, atunci situatia ar putea s� se schimbe, m�car pentru c�teva zile, c�nd p�raiele si r�urile vor �nregistra cresteri de nivel sau, �n caz de precipitatii abundente, se vor umfla efectiv. Anul trecut, judetul Neamt s-a confruntat cu una dintre cele mai grele probleme produse de canicul�: mai multe comune au r�mas f�r� ap� �n f�nt�ni si pentru asigurarea necesarului pentru populatie si animale, aceasta era c�rat� cu cisternele Inspectoratului pentru Situatii de Urgent�. Una dintre comunele afectate de sete era St�nita. Pentru ca acea stare de necesitate s� nu se mai repete, s-a realizat un program la nivel national, �n baza c�ruia cu bani de la bugetul statului si cu asigurarea cheltuielilor aferente „h�rtiilor“ de c�tre comunit�tile locale, se voia realizarea unor puturi de mare ad�ncime, care s� deserveasc� populatia �n caz de necesitate. Dup� dep�sirea fazelor privind �ntocmirea actelor, stabilirea locurilor unde avea a se s�pa cu utilaje speciale si dup� multe promisiuni, nu s-a mai ajuns la ap�.
|