Si patronii au dreptatea lor

Pe vremea c�nd conduceam Realitatea TV apartin�nd lui Silviu Prigoan�, nimic nu m� nelinistea mai mult dec�t aparitia patronului �n biroul meu. Nu, nu era vorba c� simpaticul domn Silviu Prigoan� ar fi fost fioros. Era vorba c� Silviu Prigoan� aducea vorba de bani.
Nu de banii pentru salariul meu, nici m�car de banii pentru salariile celorlalti, ci de banii pe care-i cheltuia postul. La acest capitol, �ntre mine si Silviu Prigoan� se aseza un conflict amical permanent. Eu voiam c�t mai multi bani pentru post. Silviu Prigoan� voia c�t mai putini. �n acest conflict, am�ndoi aveam dreptate. Eu, pentru c� o gazet�rie de calitatea presupune multi bani. Silviu Prigoan�, deoarece de acesti bani trebuia s� fac� rost domnia sa. La vremea respectiv� eram convins c� doar eu aveam dreptate. Acum s�nt convins c� si Silviu Prigoan� avea dreptate. Banii de care avea postul nevoie se obtineau greu. Mie mi se p�rea c� singura problem� a postului era de a desf�sura o activitate gazet�reasc� de �nalt� performant�. Pentru asta nu ajungeau doar talentul, profesionalismul si h�rnicia redactorilor. Era nevoie si de bani pentru echipamente si �ntretinerea acestora. Silviu Prigoan�, ca patron, credea c� problema postului este si cum s� faci rost de bani. Nu mi-am amintit aceste lucruri �ntr-un moment de criz�, av�nd drept semn atoatest�p�nitor exclamatia: ce frumos era pe vremea mea! Mi le-am amintit, deoarece �n aceste zile, urm�nd unor dezv�luiri potrivit c�rora Monica Iacob Ritzi ar fi pl�tit unor televiziuni, sub form� de publicitate, si stiri de campanie, am constatat un val de indignare �n presa noastr� zis� si liber�. Nu �mpotriva Monic� Ritzi, ci �mpotriva patronilor care, vezi Doamne! ar fi atentat astfel la libertatea presei. Nu s�nt patron de televiziune si nu depind de nici un patron, situatia mea profesional� fiind cea de colaborator pl�tit cu bucata. Cred �ns� c� aceast� n�pustire a jurnalistilor asupra patronatului tine de ceea ce am denumit de at�tea ori: preluarea unui cliseu din gur� �n gur� si dintr-un condei �ntr-alt condei. Mult mai fericit as fi fost dac�, plec�nd de la acest caz, s-ar fi procedat �n stilul presei occidentale. S-ar fi organizat o dezbatere. Pentru c�, �ntr-o economie de piat�, interesele jurnalistilor coincid cu cele ale patronilor. Asa cum ar�tam �n istorisirea despre experienta mea la Realitatea, buna exercitare a profesiei de gazetar nu cere doar talent, s�rguint�, constiint� profesional�, ci si bani. Oric�t de talentat ai fi ca gazetar la un ziar, dac� ziarul n-are bani, mori cu talentul de g�t. O investigatie jurnalistic� presupune, desigur, profesionalism, deontologie. Da, dar pentru a face o investigatie jurnalistic�, fie si doar meritorie - ai nevoie de reportofon si de bani de deplasare. Dup� ce-ai �ncheiat articolul acesta trebuie publicat. Dac� urmeaz� s� fie publicat pe h�rtie, e nevoie de tip�rirea la tipografie. Tipografia cere bani.
Si dac� vrei s�-l publici on line tot ai nevoie de bani. S� achiti factura la energia electric� folosit� de calculator. Inutil s� mai demonstr�m c� �n cazul televiziunilor chestiunea banilor se pune cu si mai mare acuitate. Mai mult dec�t �n cazul ziarelor, televiziunile de pe planet� se deosebesc si prin forta financiar� de care dispun.