LEFURI NOI... DE CRIZ�
• marii perdanti ai noii grile de salarizare s�nt magistratii si personalul din sistem • �n s�n�tate, cel mai mare salariu, de peste 50 milioane vechi f�r� sporuri �l va avea medicul primar, cu vechime • un rezident �n primul an va c�stiga circa 20 de milioane, iar cei din anii terminali, aproape 30 • la polul opus s�nt soferii de ambulante, infirmierele, brancardierii si sp�l�toresele • un profesor cu gradul I cu vechime va lua 5.500 lei, iar universitarii 7.800 de lei • prefectii vor c�stiga 76 de milioane, iar un sef de serviciu �n administratie 66 de milioane • coloneii de armat� si comisarii sefi �n politie vor fi retribuiti cu sume cuprinse �ntre 6.600-7.560 lei, iar un c�pitan, respectiv, inspector principal de politie ar putea c�stiga maximum 6.480 lei • Legea unic� de salarizare, menit� a diminua discrepantele dintre diferitele categorii de salariati ai statului bag� z�zanie �ntre beneficiari. Concret, proiectul normelor care vor stabili drepturile p�n� la cel mult 15 salarii minime pe economie, ia de la unii si d� la altii. �n acest fel unii dintre functionarii statului vor avea drepturi mai mari, iar la altii beneficiile vor sc�dea binisor. �n aceste conditii cei care vor avea mai multi bani s�nt perfect de acord cu noua gril� de salarizare, iar ceilalti contest� proiectul de act normativ. Dac� �n acest moment discrepanta dintre cel mai mic si cel mai mare salariu este de 1 la 72, noua gril� prevede o diferent� �ntre cel mai mic salar si cel mai mare de 1 la15. Asa se face c� unii din cei care s-au obisnuit cu bani multi trebuie s�-si reconsidere bugetul lunar, �n timp ce de cealalt� parte apar ceva sperante. La v�rful piramidei se vor afla presedintele statului, presedintii celor dou� camere ale Parlamentului, Senatul si Camera Deputatilor, presedintele instantei supreme si cel al Curtii Constitutionale. Acestia vor fi recompensati, lunar, cu echivalentul a 15 salarii minime pe economie, respectiv 9.000 de lei ron (90 de milioane de lei vechi).
Magistratii, marii perdanti ai grilei unice
Judec�torii, procurorii si grefierii s�nt cel mai greu loviti de noua salarizare. Potrivit proiectului, maximul va fi atins de magistratii de tribunal care vor avea 9 salarii, 5.400 de lei ron. Dup� impozitare mai r�m�n numai 3.500 de lei. Totusi, la salariul brut se mai adaug� anumite sporuri. Grefierii s�nt asimilati magistratilor �n viitoarea gril� de salarizare, dar la treapta cea mai de jos, cu un brut de 2.100 de lei (si un net de 1.470 de lei). Zvonul a b�gat �n speriati personalul din aceast� categorie, cel putin la nivel de grefieri. Acestia �si f�ceau tot felul de calcule pentru ratele pe care le au de plat� lunar pe la b�nci si cum si-ar putea acoperi vechile datorii din noile salarii. Acestea ar trebui s� intre �n vigoare din 2010. La polul opus, parte dintre magistrati nici nu s-au uitat pe gril�, consider�nd c� p�n� �n momentul �n care aceasta va deveni lege mai este o gr�mad� de timp si nu este posibil ca lucrurile s� r�m�n� asa cum s�nt anuntate acum. „P�rerea general� se refer� la faptul c� s�nt niste grile nerealiste, iar echival�rile nu s�nt cele mai potrivite. Nu cred c� �n Franta sau �n Germania un magistrat c�stig� c�t un maior. Initial s-a spus c� salariile nu vor sc�dea, dar �n aceste conditii cred c� mai degrab� ar fi de acceptat ca la unii salariile s� �nghete p�n� c�nd vor ajunge mai aproape, dec�t s� scad� la acest nivel. Nici nu stiu dac� la aceste sume brute se vor ad�uga si sporurile, dar cred c� cel putin sporul de vechime, poate si altele, vor fi peste aceste valori. �n nici un caz nu am fost consultati, nu ni s-a prezentat nimic, doar ceea ce am v�zut prin pres�. Pe de alt� parte nu se poate ca un grefier s� fie comparabil cu un soldat gradat �n armat� at�ta timp c�t cei mai multi au studii superioare si pot fi magistrati asistenti. S�nt discutii si e deranjant pentru c� se creaz� tensiuni ce afecteaz� capacitatea de munc�“, a declarat judec�torul C�t�lin Mormoe, presedintele Judec�toriei Piatra Neamt. Bani mai putini va primi si presedintele �naltei Curti de Casatie si Justitie, al c�rui salar scade de la 14.900 de lei la 9.000 de lei.
Lefurile S�n�t�tii
Noua gril� de salarizare ar urma s� se aplice, cel mai probabil de la 1 ianuarie 2010 si �n compensare cu cresterile lefurilor vor fi mai putine sporuri. Salariile cele mai mari le vor avea medicii primari cu vechime care vor �ncasa peste 54 de milioane de lei vechi f�r� sporuri si g�rzi (care mai pot aduce un plus chiar si de 20-25 de milioane de lei) iar la polul opus se afl� soferii de pe ambulante. Exist� si unele inechit�ti �n sistem care genereaz� nemultumiri. O asistent� medical� cu studii superioare sau postliceale va c�stiga mai mult dec�t un medic rezident. Salariul de �ncadrare al unui medic rezident de anul I va fi de 20 de milioane de lei, iar cei din anii terminali, de aproape 30. Farmacistii vor avea lefuri cuprinse �ntre 25 si 30 de milioane de lei lunar iar dentistii vor �ncasa �ntre 16 si 21 de milioane de lei lunar. Salariile asistentelor ce au studii superioare sau postliceale se vor situa �ntre 21 si 25,5 milioane de lei, bine�nteles f�r� sporuri iar salariul de baz� al unei asistente medicale cu studii medii s-ar putea situa �ntre 17,4 si aproape 22 de milioane de lei, �n functie de vechime. Salarii mici vor avea si brancardierii, sp�l�toresele si infirmierele din unit�tile sanitare care vor avea lefuri de baz� cuprinse �ntre 8 milioane de lei si 12,6 �n functie de vechime.
Medici multumiti
Medicii nemteni se declar� multumiti de noua gril� de salarizare propus� de guvernanti. Personalul din sistem afirm� c� era fireasc� cresterea salariilor si, mai ales, plasarea unui medic primar pe aceeasi treapt� de salarizare cu un comisar de politie sau armat� sau cu un profesor si un magistrat. P�n� acum, salariul unui medic cu toate gradele si cu multi ani de studii universitare si post-universitare se situa pe acelasi nivel cu leafa unui plutonier din armat� sau a unui agent sef din politie, ceea ce era considerat revolt�tor de c�tre doctori. „Noua gril� reprezint� un pas �nainte si, mai ales un pas spre normalitate. Nu era firesc ca un medic ce a �nv�tat cel putin 6 ani �n facultate si a mai f�cut si c�tiva ani de rezidentiat, plus c� a fost nevoit s� sustin� examene drastice, s� fie pl�tit la fel ca personalul cu studii medii din politie sau armat�. Sper�m ca aceast� gril� de salarizare s� fie respectat� p�n� la urm� pentru c� oric�nd pot interveni modific�ri“, a precizat Florin Neagos, presedintele sindicatului Sanitas Neamt. Reprezentantii Colegiului Medicilor Neamt sustin c� majorarea salarial� propus� este fireasc� dar nu este nemaipomenit� iar banii pe care �i vor primi doctorii nu s�nt de natur� s� p�streze �n tar� medicii tineri care vor s� plece �n str�in�tate. „Era normal s� fie inclusi si medicii pe o treapt� ierarhic� superioar� de salarizare �ntruc�t, p�n� acum, erau niste discrepante nefiresti. Nu cred c� era potrivit ca un subofiter de armat� sau politie s� c�stige mai mult dec�t un medic. N-am nimic cu aceste categorii profesionale, dar, s� m� ierte, nu este nici r�zboi si nici infractori spectaculosi nu au fost prinsi ca s� justifice acele lefuri. Dac� privim din acest unghi si medicii au o r�spundere enorm�, �n profesia noastr� nu poti gresi de dou� ori sau dac� ai gresit, de cele mai multe ori, nu se mai poate repara nimic. Cu toate major�rile propuse, care, din c�te �nteleg eu, nu ajung nici m�car la 1.000 de euro, nu cred c� medicii capabili si mai ales cei tineri, vor fi tentati s� nu mai plece �n Occident. De exemplu, �n Slovenia, o tar� foarte mic�, cu doar dou� milioane de locuitori, salariul mediu al doctorilor este de 3.500 de euro. P�rerea mea este c� actuala politic� sanitar� de la noi nu este cea mai potrivit� pentru a mentine un corp medical de calitate. O s� vedeti c�, �n viitorul foarte apropiat, spitalele vor fi nevoite s� tin� �n activitate medicii pensionari mult si bine, poate p�n� la moartea lor pentru c� nu au cu cine s�-i �nlocuiasc�. Sper s� m� �nsel si s� fiu eu mai pesimist“, a declarat doctorul Iosif K�seghi, presedintele Colegiului Medicilor Neamt.
Profesori si bugetari
Sefii �nv�t�m�ntului au b�tut, recent, palma cu reprezenatntii
Ministerului Muncii si au stabilit salariile care se vor acorda
angajatilor. Diferenta dintre ce a fost p�n� acum, lu�nd �n calcul salariul pe care �l primea un dasc�l debutant si ce se va acorda din ianuarie 2010 este uimitoare. Salarii sub 20 de milioane de lei vechi nu va mai �ncasa nimeni dintre cei care presteaz� la catedr�. Astfel, un profesor debutant va c�stiga 3.300 lei, iar unul cu definitivat - maximum 4.300 lei, �n timp ce un �nv�t�tor cu studii medii si vechime de peste 40 ani va avea un salariu de 3.600 lei, potrivit grilei finale unice de salarizare. Totodat�, un profesor cu gradul II va c�stiga maximum 4.900 lei, iar un profesor cu gradul I cu o vechime de peste 40 de ani - 5.500 lei. Un �nv�t�tor debutant, un educator si un maistru cu studii medii vor avea coeficienti �n grila unic� de salarizare cuprinsi �ntre 2,77 si 3,50, respectiv un salariu maxim de 2.100 lei, calculat la salariul minim brut pe economie, de 600 lei. C�t priveste �nv�t�m�ntul superior, salariile pornesc de la 2.844 lei. Astfel, un asistent universitar ar urma s� c�stige �ntre 2.844 lei si 4.500 lei, av�nd coeficienti �n gril� cuprinsi �ntre 4,74 si 7,50, iar un conferentiar universitar �ntre 4.512 lei si 6.000 lei, �n functie de vechime. Profesorii universitari vor avea salarii cuprinse �ntre 5.814 lei si 7.800 lei, coeficientii fiind cuprinsi �ntre 9,69 si 13. Documentul convenit de reprezentantii Ministerului Educatiei si cei ai Ministerului Muncii mai prevede introducerea �n salariul de baz� a sporurilor de stabilitate, de vechime si a celui neuropsihic pentru angajatii din �nv�t�m�nt. �n categoria sporurilor vor fi cuprinse, �ns�, salariul de merit, gradatia de merit si indemnizatia de conducere, care vor putea reprezenta cumulat maximum 30% din salariul de baz�. Tot de la �nceputul anului viitor, salariul prefectului va fi de 7.650 lei, cu aproape 3.000 de lei mai mult dec�t �n prezent. Cel al unui subprefect s-a stabilit c� va ajunge la 7.590, iar functia de secretar general �n administratia local� va fi remunerat� cu 7.620 lei. Totodat�, un director general �n prim�rie sau �n prefectur� ar putea c�stiga, cu tot cu treapta de salarizare, 7.380 lei, ceea ce reprezint� un coeficient de 12,3 �n grila unic� de salarizare, aplicat nivelului actual al salariului minim brut pe economie, de 600 lei. Noua gril� prevede pentru un sef de serviciu �n administratia local� un coeficient de ierarhizare de 11,15, respectiv un salariu brut de 6.690 lei, iar pentru un sef de birou un, salariu de 6.600 lei. Un director �n cadrul unei prim�rii sau al unei prefecturi ar urma s� c�stige, potrivit noii grile, 11,8 salarii minime pe economie, respectiv 7.080 lei.
Politistii no comment
Desi proiectul de lege privind salarizarea unic� nu le prea este favorabil, politistii s�nt optimisti. „Deocamdat� nu se pot spune prea multe. Astept�m ca proiectul s� intre �n vigoare“, a declarat inspectorul principal C�t�lina B�deanu, purt�torul de cuv�nt al Politiei Neamt. �n acest moment, salariul de baz� al politistilor este �n functie de salariul mediu pe economie care se �nmulteste cu un coeficient de ierarhizare care difer� de la functie la functie. La salariul de baz�, politistul mai primeste cel putin trei sporuri; de fidelitate, de vechime si conditii deosebite de munc�. Mai exist� si sporul de confidentialitate. Sporul de fidelitate si confidentialitate este �ntre 5%-20%, iar cel de conditii deosebite de munc� �ntre 5% si 30%. Mai trebuie precizat c� politistii primesc lunar o norm� de hran�, iar �n fiecare an bani pentru tinut�. De la anul, seful de stat major al armatei, amiralul si chestorul general de politie vor avea salarii �ntre 8.100 lei si 8.190 lei, corespunz�tor coeficientilor de salarizare de 13,5-13,65 (la un salariu minim pe economie de 600 lei), �n timp ce chestorul sef de politie, viceamiralul si generalul locotenent va putea c�stiga cel mult 8.070 lei. Cei care au functii corespunz�toare gradului de colonel (comisarii sefi �n politie) vor �ncasa �ntre 6.600-7.560 lei, iar un c�pitan ar putea c�stiga maximum 6.480 lei. Un locotenent ar putea avea o indemnizatie cuprins� �ntre 3.600 si 4.020 lei, �n timp ce un agent de politie poate c�stiga numai din salariu �ntre 3.420 si 3.600 lei. Functiile corespunz�toare gradelor de agent de politie sau penitenciare debutanti si soldati vor avea salarii de 2.280 de lei.
|