Copii maltrata�i de p�rin�i maltrata�i

• anul trecut, 228 de copii au fost victimele agresiunilor comise ďż˝n „familie“• s-au ďż˝nregistrat cazuri de sadism, mutilďż˝ri, molestďż˝ri fizice sau psihice, plus cele de naturďż˝ sexualďż˝ • cele mai frecvente astfel de situaďż˝ii au loc ďż˝n familiile mďż˝cinate de lipsuri •

�n Neam�, cazurile de maltratare a copiilor s�nt �n cre�tere. Dac� �n 2004, la Direc�ia General� de Asisten�� Social� �i Protec�ia Copilului Neam� au fost semnalate 84 de cazuri de copii maltrata�i, �n 2005 num�rul lor a crescut la 228. Speciali�tii sus�in c� maltratarea copiilor are loc �n toate clasele sociale, dar c� posibilitatea maltrat�rii cre�te odat� cu problemele financiare, dat fiind c� st�rile conflictuale �n familie �i societate s�nt stimulate de s�r�cie, nesiguran�a locului de munc� �i de necazurile de zi cu zi. Au fost numeroase cazuri de sadism, de mutil�ri ale copiilor, de molest�ri fizice �i psihice, semnalate �ndeosebi �n familiile m�cinate de lipsuri.
„La noi s-au ďż˝nregistrat, anul trecut, 228 cazuri de copii maltrataďż˝i, cele mai multe - peste 70% - fiind de abuz fizic asociat cu abuz emoďż˝ional. Am mai avut, de asemenea, ďż˝n jur de 15 cazuri de abuz sexual - la fel, asociat fie cu abuzul fizic, fie cu cel emoďż˝ional. Apariďż˝ia lor se datoreazďż˝ mai multor cauze: sďż˝rďż˝cia extremďż˝, sub pragul minim admis ďż˝i stabilit de Institutul de Cercetare a Calit��ii Vieďż˝ii, lipsa locurilor de muncďż˝ pentru unul sau pentru ambii pďż˝rinďż˝i, promiscuitate, consum de alcool, stres, inabilit��i ďż˝n rezolvarea stďż˝rilor conflictuale, ďż˝.a.m.d. Au fost cazuri cďż˝nd pďż˝rintele a venit stresat de la serviciu ďż˝i a transferat acasďż˝, asupra celui aflat ďż˝n poziďż˝ie de ascultďż˝tor - soďż˝ia sau copilul - starea conflictualďż˝ de la locul de muncďż˝. Atunci se trezeďż˝te abilitatea parentalďż˝ la el, dorinďż˝a de a face educaďż˝ie! Iar dacďż˝ aceasta se asociazďż˝ ďż˝i cu un pahar, douďż˝ de alcool ďż˝n plus, copilul nu mai este atenďż˝ionat pentru ceea ce a fďż˝cut atunci, ci pentru tot ce ďż˝i aduce aminte pďż˝rintele cďż˝ a fďż˝cut de-a lungul timpului. Nu se ďż˝ine cont de faptul cďż˝, ďż˝n momentul cďż˝nd copilului i se aplicďż˝ pedeapsa - bďż˝taia, palma, b��ul - , aceasta oricum nu rezolvďż˝ nimic, pentru cďż˝ atenďż˝ia minorului este distrasďż˝ de la greďż˝eala pe care a fďż˝cut-o ďż˝i este ďż˝ndreptatďż˝ cďż˝tre pericolul pe care ďż˝l reprezintďż˝ agresiunea. Deci problema de fond - greďż˝eala pe care a fďż˝cut-o copilul - nu se rezolvďż˝ ďż˝n felul acesta“, a declarat profesorul Eugen Simion de la Serviciul Judeďż˝ean pentru Copilul Maltratat, din cadrul Direcďż˝iei Generale de Asisten�� Socialďż˝ ďż˝i Protecďż˝ia Copilului Neamďż˝.
Copiii maltrata�i s�nt frustra�i de dragoste, pierd bucuria de dragoste �i �n�elegere a semenilor, s�n�tatea lor psihic� fiind, pe termen mediu �i lung, serios afectat�.
„Copilul «ďż˝mpietreďż˝te» ďż˝n momentul ďż˝n care se ďż˝ipďż˝ la el, iar acest comportament este indus mai tďż˝rziu ďż˝i adultului - adulďż˝ii care au fost agresaďż˝i ďż˝n copilďż˝rie «ďż˝mpietresc», din cauza experienďż˝ei traumatizante din copilďż˝rie, la o replicďż˝ mai durďż˝. Cel mai afectat va fi copilul abuzat sexual, la care apar tulburďż˝ri de tip neurofiziologic: coďż˝maruri, somn agitat, fobii, teama de spaďż˝ii ďż˝ntunecate, teama de orice ďż˝i aminteďż˝te de agresiunea suferitďż˝. Efectele psihologice pe termen lung ale unui abuz continuu produs ďż˝n familie sďż˝nt, ďż˝nsďż˝, mult mai dramatice. Copilul neglijat, abuzat, agresat - chiar ďż˝i numai verbal - ďż˝i diminueazďż˝ stima de sine, iar copilul cu ďż˝ncredere de sine redusďż˝ nu are capacitatea de a spune «nu» unei agresiuni venite din afarďż˝, devenind astfel ďż˝i victima altor abuzatori, care pot fi copii mai mari sau adulďż˝i necunoscuďż˝i. ďż˝n plan social, copilul abuzat va avea dificult��ii ďż˝n relaďż˝ionarea cu colegii de ďż˝coalďż˝, iar mai tďż˝rziu se va integra greu ďż˝n societate, la locul de muncďż˝, putďż˝nd rďż˝mďż˝ne marginalizat toatďż˝ viaďż˝a. De orice naturďż˝ ar fi abuzul - emoďż˝ional, fizic sau sexual - copilul acela ďż˝nceteazďż˝, practic, sďż˝-ďż˝i mai trďż˝iascďż˝ copilďż˝ria“, a adďż˝ugat profesorul Eugen Simion.
Un caz care a �ngrozit opinia public� s-a petrecut �n iulie 2005. Un b�iat �n v�rst� de 14 ani, �tefan G., din comuna Icu�e�ti, jude�ul Neam�, a ajuns �n stare critic� la Spitalul Roman, dup� ce a fost b�tut cu biciul de tat�. Copilul, diagnosticat cu policontuzii provocate prin agresiune, era �n stare de �oc psiho-emo�ional. B�ie�elul a sus�inut c� tat�l s�u, Costic� C., �l b�tea frecvent pe motiv c� seam�n� cu mama pe care nu a cunoscut-o niciodat� �i care l-a abandonat pe peronul G�rii Roman. �n spital s-au aflat �i alte detalii �ocante ale vie�ii de co�mar pe care o ducea copilul. B�ie�elul a spus c� aproape zi de zi tat�l �l tocmea la munc�, la cosit sau la alte munci agricole, la oameni de prin sat, de la care b�rbatul lua banii, neglij�ndu-�i fiul. O vreme copilul a fost internat �ntr-un centru de plasament dar a fost luat acas�, se pare doar pentru aloca�ia de c�teva sute de mii de lei. Din cauza lipsurilor �ndurate, copilul ar�ta, la 14 ani, ca un �colar de clasa I.