• lemnul din chiliile reabilitate de firma Diekat s�nt infestate cu ciuperca Merulius Lacrymans • dac� nu se intervine rapid, „cancerul lemnului“ se poate extinde si afecta inclusiv m�n�stirea • mai mult dec�t at�t, m�icutele care locuiesc �n aceste chilii se pot �mboln�vi grav de o boal� a pl�m�nilor • „Deocamdat� s�nt trei chilii infestate, �ns� �n prima sa faz�, ciuperca este invizibil�, asa c� nu stim care este dimensiunea dezastrului“, a declarat Adrian AluiGheorghe, directorul Directiei Judetene pentru Cultur�, Culte si Patrimoniu Neamt • vionovat de tot ce se �n�mpl� la Agapia: firma Diekat care a reconstruit doar c�teva chilii din cele peste 100 contractate, dup� care a abandonat lucrarea •
O vorb� rom�neasc� veche spune c� un r�u nu vine niciodat� singur. Pilda se potriveste perfect cu ceea ce se �nt�mpl� la Agapia de c�tiva ani buni. Dup� nereusita proiectului de reabilitare a zonei turistice Agapia, o alt� veste deloc �mbucur�toare a b�gat spaima �n autorit�ti si m�icute. Este vorba de aparitia �n trei chilii reabilitate de constructorul Diekat a ciupercii Merulius Lacrymans, cunoscut� �n popor si sub denumirea de „cancerul lemnului“. Pe l�ng� faptul c� respectiva ciuperc� atac� tot ce �nseamn� lemn �ntr-un imobil, poate duce la �mboln�virea grav� a celor care locuiesc �n casa afectat�. Este cazul m�icutelor care stau �n cele trei chilii unde s-a confirmat prezenta ciupercii, care spun c� au deja simtomele unor boli de pl�m�ni. De altfel, ele au fost evacuate din �nc�peri, urm�nd ca autorit�tile s� intervin� si s� ia m�surile ce se impun. „Am fost sesizati de aparitia unei ciuperci care atac� lemnul �n interiorul a trei c�sute. Stiu c� au venit specialisti care au studiat problema, iar situatia nu este deloc una bun�“, a declarat Vasile Cucos, primarul comunei Agapia. Adrian AluiGheorghe, directorul Directiei pentru Cultur�, Culte si Patrimoniu Neamt, confirm� faptul c� situatia nu este deloc roz la Agapia si spune c� a sesizat Comisia National� a Monumentelor pentru a se implica �n rezolvarea problemei. „Specialistul nostru, domnul Blaj de la Complexul Muzeal Neamt, a confirmat prezenta acestei ciuperci deosebit de periculoase. Este o bacterie care se �ntinde foarte repede, f�r� a exista cale de �ntoarcere. Concluzia tras� a fost c� aparitia bacteriei se datoreaz� constructorului care a reabilitat acele c�sute. Materialele noi folosite, cimentul, balastul si alte c�teva elemente care s�nt toxice pentru casele vechi au favorizat aparitia acestei ciuperci. Am sesizat Comisia National� a Monumentelor de la Bucuresti si am cerut s� se intervin� rapid, pentru c� lucrurile se pot agrava“, a declarat Adrian AluiGheorghe.
Ce spune specialistul
Ciuperca Merulius Lacrymans care a afectat chiliile M�n�stirii Agapia este dup� opinia biologilor o adev�rat� bomb� cu ceas care, mai devreme sau mai t�rziu, va duce la distrugerea asez�m�ntului �n cazul �n care nu se intervine rapid. „�n urm� cu c�tva timp am fost sesizati de c�tre maicile de la Agapia despre faptul c� unele chilii au fost afectate de o ciuperc�. M-am deplasat �n zon� si am studiat destul de mult aceste ciuperci. Ajuns la fata locului am constatat c� este vorba f�r� dubiu despre ciuperca Merulius Lacrymans, una dintre cele mai agresive pentru lemn. �n urma constat�rilor dar si din spusele m�icutelor a reiesit c� aceast� ciuperc� a ap�rut din cauza lucr�rilor de constructie prost executate acolo. Practic, �n reabilitarea chiliilor, municitorii au folosit lemn verde, care nu avusese timp s� se usuce si au pus material de umplutur� pe timp de iarn�, ceea ce nu se face. Acest material nu a avut timp s� se usuce si din c�te am �nteles, ar fi fost pus chiar si �nghetat. �n plus, peste acest material s-a asezat podeaua tot din lemn verde iar apoi, culmea, a fost si vopsit�, ca s� pun� capac la toate. �n aceste conditii lemnul nu a putut s� respire si a fost creat un mediu umed care a permis ciupercii s� se dezvolte nestingherit�. Din p�cate, acum majoritatea chiliilor s�nt afectate de aceast� ciuperc� iar singura posibilitate de a sc�pa de aceast� plag� este foarte complicat� si extrem de costisitoare. Potrivit unor protocoale silvice, pentru a st�rpi ciuperca este necesar �ndep�rtarea lemnului afectat �n totalitate dar si a lemnului din preajm�. De asemenea, trebuie scoas� toat� umplutura de sub pardoseal�, pus� �n saci etansi si �ngropat� la mare ad�ncime �n p�m�nt, cel putin 70 de cm, �ntr-un loc izolat. Apoi, toate zonele care nu s�nt din lemn si care nu au fost afectate de ciuperc� trebuie sterilizate prin foc cu ajutorul unei l�mpi de sudur� si abia apoi se poate trece la refacerea constructiei. Problema cea mai mare este c� peretii chiliilor s�nt f�cuti tot din lemn si cu sigurant� ciuperca a atacat si acolo. �n plus, aceast� Merulius Lacrymans poate provoca probleme de s�n�tate si celor ce locuiesc �n mediul �nc�rcat cu spori. Vara ciuperca elibereaz� milioane de spori care, antrenati de curentii de aer, pot fi inhalati si pot provoca afectiuni respiratorii. �n situatia de la Agapia trebuie intervenit rapid numai c� nu stiu cine va suporta cheltuielile care vor fi uriase, cu sigurant�“, a declarat profesorul Constantin Blaj, biolog specialist �n cadrul Muzeului de Stiinte Naturale Piatra Neamt.
Ciuperca Merulius - cancerul lemnului
Ciuperca cu care s-ar putea s� fie infectate c�sutele maicilor de la Agapia este una dintre cele mai agresive si care distrug �n timp lemnul. Din p�cate, pentru aceasta nu exist� un antidot, singura solutie pe care specialistii o recomand� pentru salvarea cl�dirilor este �nlocuirea �n totalitate a lemnului afectat si sterilizarea prin foc a portiunilor ce par neafectate pentru a ucide sporii acestei ciuperci. La noi �n tar�, foarte multe monumente istorice, biserici dar si case particulare s�nt afectate de atacul acestei ciuperci. Cel mai celebru este cazul Muzeului de Istorie din Husi care este �nchis de mai bine de 10 ani fiindc� �ntreaga cl�dire a fost afectat� de ciuperca Merulius Lacrymans, care distruge iremediabil lemnul. Toate exponatele au fost depozitate �n beciul muzeului �n speranta c� se va g�si o cale de st�rpire a ciupercii dar deocamdat� nu s-a �nt�mplat asa ceva. Aceast� ciuperc� reprezint� cosmarul restauratorilor de muzee sau de obiecte din lemn �ntruc�t stiu c� au putine sanse �n r�zboiul cu aceasta. Merulius lacrymans este o ciuperc� xilofag� care distruge iremediabil lemnul pe care �l contamineaz� si eman� un miros puternic. Atacul ei este rapid, se generalizeaz� �ntr-un interval scurt de timp si �mboln�veste structura lemnoas� a �ntregii constructii. Aceasta se dezvolt� �n locurile umede si neaerisite. Potrivit specialistilor ciuperca poate s�-si fac� aparitia si �n cazul utiliz�rii unui lemn contaminat �n timpul lucr�rilor de �nlocuire a pardoselii, a unui segment de mobilier sau de t�mpl�rie.
Directia de S�n�tate nu a fost anuntat�
Din p�cate, aceast� ciuperc� poate provoca si �mboln�virea grav� a oamenilor �n cazul contactului prelungit. Practic, Merulius este asimilat unui alergen care, �n timp poate provoca alveolit�, o boal� a pl�m�nilor destul de grav�. Ea provoac� cel mai des tulbur�ri respiratorii (g�f�ial� la efort si tuse uscat�) si se manifest� printr-o reducere a capacit�tii respiratorii. �n caz de alveolit� alergic� precum cea provocat� de merulius suprimarea alergenului r�spunz�tor de boal� este indispensabil� si poate antrena vindecarea. Medicii epidemiologi nemteni nu au fost atentionati de c�tre nimeni asupra posibilei infest�ri cu aceast� ciuperc�, dar spun c� dac� se vor confirma �mboln�viri din aceast� cauz�, se va considera un risc epidemiologic si se va interveni. „Nu stiu absolut nimic despre acest lucru, nu ne-a sesizat nimeni si nu stiu s� fi avut cazuri de �mboln�vire provocat� de aceast� ciuperc� la noi �n judet. Dac� se va confirma de c�tre un internist dar si de niste analize de laborator faptul c� m�icutele s-au �mboln�vit de la acea ciuperc�, se poate considera c� este vorba despre o problem� de s�n�tate public� si s-ar putea interveni �n mai multe feluri“, a precizat doctor Roxana Pipirigeanu, sefa Departamentului de Epidemiologie din cadrul Directiei de S�n�tate Public�.
Reabilitare pe bani europeni
Proiectul „Reabilitarea zonei turistice M�n�stirea Agapia“
trebuia finalizat pe 15 iulie 2006. Cofinantat de Uniunea European�, prin programul PHARE 2002, proiectul a avut o valoare de 4.785.000 de euro. Lucr�rile au �nceput pe 15 ianuarie 2005, �ns� nu au fost niciodat� finalizate. Banii trebuiau folositi pentru reabilitarea celor 117 case monahale din zona m�n�stirii, realizarea sistemelor de ap� si canalizare, pentru constructia unei statii de epurare si a unui centru turistic de informare. La termenul stabilit prin contract, lucr�rile erau finalizate �n proportie de numai 50%.
Autorit�tile rom�ne au ar�tat cu degetul, pentru aceast� situatie, spre firma greceasc� Diekat, cea care a c�stigat licitatia, dar nu a terminat lucr�rile. Si a abandonat santierul de la Agapia.