B�sescu, ungurii si biserica ortodox�

Bďż˝sescu este oricum, numai plictisitor nu! Vulgar, slobod la gurďż˝, nesimtit, de multe ori, cu tendinte dictatoriale, cu reactii ce nu cadreazďż˝ la un sef de stat, imposibil - consilierii ďż˝l pďż˝rďż˝sesc, ďż˝i devin dusmani, se ďż˝nconjoarďż˝ numai de oameni fďż˝rďż˝ pďż˝reri, are uneori momente ďż˝n care toate acestea dispar si respectivul are gesturi de (mare) om de stat. De „Ziua Drapelului“, presedintele nu a ales sďż˝ ridice steagul tďż˝rii la Bucuresti, ďż˝ntr-un cadru festiv. S-a dus la Miercurea Ciuc, unde arborarea steagului romďż˝nesc, ďż˝n prezenta sefului statului, nu a cďż˝zut deloc bine autoritďż˝tilor locale maghiare. Oficialii locali au dispďż˝rut ďż˝n ceata ideilor sovine, ca nu care cumva sďż˝ salute simbolurile unui (alt?) stat. Gestul nici mďż˝car nu poate fi comentat. Este sfidare, este urďż˝, este nesimtire, este provocare. ďż˝n acest context discursul Presedintelui a fost exact ce trebuia: „Am un mesaj pentru politicienii maghiari, care au fďż˝cut doua lucruri urďż˝te ďż˝nainte de venirea mea aici - au ďż˝ncercat sďż˝ convingďż˝ cďż˝ este o demonstratie de fortďż˝ si este o sďż˝rbďż˝toare ďż˝n care Armata Romďż˝nďż˝ nu a venit cu brigada, tancuri si rachete, ci pur si simplu a iesit ďż˝n piata publicďż˝ si si-a arďż˝tat apropierea fatďż˝ de societatea civilďż˝. ďż˝n al doilea rďż˝nd, este o sďż˝rbďż˝toare nationalďż˝ ďż˝n care romďż˝nii ďż˝si salutďż˝ drapelul, pe care ďż˝l poartďż˝ cu cele trei culori din 26 iunie 1848 si l-au purtat si atunci cďż˝nd, tot sub Tricolor, au fost si zeci de mii de romďż˝ni care au murit pe teritoriul Ungariei pentru eliberarea acestei tďż˝ri, inclusiv pentru eliberarea Budapestei“. Rďż˝spunsul liderului UDMR, fďż˝rďż˝ de stirea cďż˝ruia nu ar fi boicotat oficialii maghiari ceremonia, este stupefiant, dar cinstit: „Eu cred cďż˝ Ziua Drapelului e sďż˝rbďż˝toarea tuturor, e si tricolorul nostru. Noi avem si un alt steag, tricolorul cel rosu-alb-verde al natiunii maghiare“. Exprimare limpede ca gheata. Cum ar primii maghiari o asemenea declaratie a unui sef de partid romďż˝nesc ďż˝n Ungaria? Nu este greu de imaginat. Gestul de la Miercurea Ciuc a fost continuat la Tďż˝rgu Mures, unde i-a rďż˝spuns elegant lui Marko Bela: „Vďż˝ iubesc, ďż˝ntr-adevďż˝r, fďż˝rďż˝ rezerve si ďż˝n mod egal pe toti cei care aveti buletin si pasaport romďż˝nesc ďż˝n buzunar“. Gest de presedinte, chiar dacďż˝ poate fi considerat si gest electoral. ďż˝n fine, un al treilea moment. Presedintele a multumit Bisericii Ortodoxe Romďż˝ne pentru „efortul pe care Biserica Ortodoxďż˝ Romďż˝nďż˝ ďż˝l face pentru a mentine romďż˝nismul ďż˝n regiunile din jurul tďż˝rii, pentru a-i mentine legati de strďż˝mosii lor si de cultura lor. Am convingerea cďż˝ parteneriatul dintre statul romďż˝n si Biserica Ortodoxďż˝ Romďż˝nďż˝ pentru ca romďż˝nii din jurul frontierelor tďż˝rii sďż˝ devinďż˝ cetďż˝teni ai Uniunii Europene prin intrarea tďż˝rilor lor ďż˝n UE“. Este clar cďż˝ avem probleme si cďż˝ se prefigureazďż˝ altele si mai grave la nivelul problemei nationale ďż˝n Transilvania. Si nu numai. De cďż˝nd nu mai sďż˝nt la guvernare, oficialii udemeristi ďż˝si aratďż˝ tot mai clar telul lor, nu se mai ascund dupďż˝ cuvinte mestesugite si vorbesc deschis despre regretul de a nu face parte din Ungaria. Trimiterea spre misiunea de care ar trebui sďż˝ fie ďż˝nsufletitďż˝ Biserica Ortodoxďż˝ este si ea binevenitďż˝. O bisericďż˝ ďż˝ndreptatďż˝ spre traditiile nationale, spre interesul national, ruptďż˝ de influente francmasone, ar fi un sprijin pentru renasterea Romďż˝niei.