Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iunie 2009
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Eveniment cultural 15 Iunie 2009
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Alina Azario fatã în fatã cu... Mozart

Alina Azario fat� �n fat� cu... Mozart

• concertul sustinut de pianista Alina Azario, originar� din Piatra Neamt si care locuieste acum la Hamburg, a constituit o veritabil� revelatie pentru cei prezenti •

G�zduit de sala „Ateneu“ a Filarmonicii de Stat „Mihail Jora“ din Bac�u, concertul sustinut nu demult de pianista Alina Azario, originar� din Piatra Neamt si care locuieste acum la Hamburg, a constituit o veritabil� revelatie pentru cei care s-au �nvrednicit a fi prezenti la �ntruchiparea sonor� a unei creatii mozartiene de mare expresivitate.
Al�turi de Concertul �n re minor, KV466, cel conceput �n tonalitatea do minor, KV 491, constituie un moment aparte �n seria celor 27 de concerte pentru pian si orchestr� z�mislite de geniul mozartian. Si dac� primul este legat de debutul concertistic vienez al titanului de la Bonn, cel de-al doilea a fost cel pe care Beethoven l-a pretuit cel mai mult si ale c�rui reverberatii pot fi reg�site �n cel de al treilea concert pentru pian beethovenian. Este interesant de remarcat faptul c� lucrarea a fost scris� �n anul 1786, c�nd Mozart avea 30 de ani si, lucru tulbur�tor, se afla doar la cinci ani �naintea marii treceri �n eternitate. Si tot interesant este faptul c� �n acelasi an terminase opera „Nunta lui Figaro“, unde lirismul se �mbina cu satira si verva spumoas�, cu spiritul jovial si ticurile aristocratice. De unde, atunci, dramatismul expresiei si gravitatea ideilor din Concertul �n do minor care, practic, anticipeaz� culminatia dramatic� a Requiem-ului? Este o peroratie existential�, o restructurare a unor tr�iri profunde si tulbur�toare �ntruchipate sonor prin fraze dureros �ncordate �ntr-o alc�tuire orchestral� ce anticipeaz� �n mare m�sur� at�t elanul surescitat c�t si angoasa deprimant� a romantismului. Dep�sind spiritul concertant consacrat al secolului al VIII-lea si deschiz�nd c�ile expresiei subiective, ce vor fi ad�ncite de Beethoven, mai ales �n ultima sa perioad� de creatie, Concertul �n do minor, al�turi de cel �n re minor, consacr� o nou� estetic� muzical� �ntemeiat� pe dimensiunile unei noi atitudini a creatorului. Maturitatea precoce mozartian� se dezv�luie plenar �n coloritul bogat si nuantat al orchestratiei, �n precizia si coerenta temelor si, mai ales, �n arhitectura structural� extrem de rafinat� a combinatiilor grupurilor instrumentale. Pentru c�, din acest punct de vedere, Concertul �n do minor are o particularitate aparte inspirat� de structura concertelor grossi unde un grup instrumental denumit concertino se detaseaz� din masa orchestrei si ofer� propriul plan expresiv. Instrumentul solist devine �n acest caz un membru al trio-ului. Din aceast� pricin�, dificultatea coordon�rii �ntregului ansamblu devine mult mai pronuntat�, pun�nd oarece probleme at�t dirijorului c�t si solistului.
Pianista Alina Azario, �ndelung scolit� �n stiluri eclectice si diferite ca expresie, se pare c� a g�sit abordarea ideal� a materialului expresiv mozartian, f�r� a face caz de intrinseca spectaculozitate a lucr�rii. Efortul interpretativ este disimulat de o tehnic� instrumental� complex� si bine �nsusit� care o face s� abordeze cu precizie si f�r� ostentatie partitura. Expunerile se dovedesc a fi fluente, coerente si rezolvate f�r� cusur. Bagajul tehnic bine asimilat este subordonat si construit pe datele unui temperament vivace, dinamic si �ntr-o oarecare m�sur� coleric, dar structurat cu rigoare gratie unei educatii muzicale �ngrijite si complexe. Un tuseu cu remarcabile aptitudini dinamice diferentiaz� elocvent planurile sonore �n cadrul unor limite percepute cu mult bun simt �n spiritul cel mai caracteristic creatiei mozartiene. At�t expresia tumultoas� c�t si cea lric� se �ncadreaz� perfect �n teritoriul sonor propus de stilul inconfundabil al muzicianului din Salzburg. Acest lucru se observ� cu usurint� at�t �n ritmurile �ncordate ale primei p�rti c�t si �n melodica expresiv� a Larghetto-ului dar, mai ales, �n perpetua transfigurare �nl�ntuit� a variatiunilor din partea a treia. Tentat� uneori s� devin� locomotiva ansamblului, pianista se dovedeste constient� de necesitatea integrit�tii discursului si reuseste s� ajung� la un „modus vivendi“ optim cu orchestra, prelu�nd cu inteligent� replicile ansamblului si, mai ales, pe cele ale compartimentului instrumentelor de suflat. Gratie acestei intuitive inspiratii, spiritul partiturii este asigurat, relief�nd, �n acelasi timp, elocvent, plasticitatea interventiilor si, implicit, a �ntregului. F�r� a exacerba sau a exagera caracterul dramatic, Alina Azario reuseste s� imprime discursului melodic o fermitate robust�, dramatic� si, �n acelasi timp, s�-i atribuie datele expresive ale unei sublimate fericiri mature. Probabil, exact �n stilul si starea sufleteasc� pe care o �ncerca �n momentul creatiei, compozitorul. Totodat�, din punct de vedere expresiv, nu putem s� nu remarc�m perfectul echilibru pe care protagonista l-a creat si a reusit s�-l mentin� de-a lungul �ntregii lucr�ri, evit�nd excesele si expresia antagonic� si, �n acest fel, construind un edificiu sonor configurat unitar, coerent si, tocmai din aceast� pricin�, valabil. Mai mult, remarcabila elasticitate a interpret�rii i-a permis s� conlucreze eficient cu ansamblul, de-a lungul unei lucr�ri care, asa cum spuneam, ridic� suficiente probleme din acest punct de vedere.
Orchestra Filarmonicii de Stat „Mihail Jora“ din Bac�u, sub bagheta dirijorului german Dietmar Graef, a reusit s� fac� fat� acestei provoc�ri si s� asigure solistei parteneriatul sonor �n ciuda unei oarecare r�zletiri, pe alocuri, a sonorit�tii si a unor reticente �n abordarea tempoului just, datorate �n parte si lipsei de nerv a sefului de orchestr�.
�n orice caz, demonstratia mozartian� oferit� de pianista Alina Azario este, ne�ndoios, una de mare calitate, particularizat� prin etalarea decent� a tuturor posibilit�tilor de expresie si, nu �n ultimul r�nd, prin mult bun simt �n abordarea unei partituri care, f�r� nici un dubiu, constituie o capodoper� a genului din toate timpurile.

Articol afisat de 1966 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective