Pentru ce am mers la alegeri?
Faptul c� vreo 30 de rom�ni pleac� �n vacant� bine pl�tit� la Bruxelles m� las� rece si cred c� majoritatea rom�nilor au acelasi sentiment. P�n� la urm� cineva trebuie s� fac� si treaba asta. C�ti dintre noi stiu pentru ce-am organizat alegeri, pentru ce s-au cheltuit bani, nu putini, cu ce se ocup� parlamentarii europeni si organele de conducere? Putini. De aceea, c�teva probleme pe care nu le-am auzit dezb�tute �n simulacrul de campanie ar fi bine s� fie reamintite.
1. Statutul statelor membru. Uniunea European� are o constitutie al c�rei proiect a fost NEGOCIAT �n secret, nu dezb�tut. Evident, o negociere secret� te duce cu g�ndul la faptul c� marile puteri europene - Germania, Franta - si-au putut impune interesele. Rom�nia, primit� pentru a deveni piat� de desfacere este putin probabil s�-si poat� impune dorintele, �n conditiile �n care s�ntem urecheti anual de tot felul de comisii si comitii. Dac� actul fundamental a fost negociat, v� dati seama cam cum apar legi care par a fi f�cute special pentru o tar� sau alta. Un ministru de finante german spunea clar: „Germania, ca cel mai mare si mai puternic stat membru, va fi conduc�torul Europei, fie c� v� place, fie c� nu“! Egalitatea statelor �n constructia european� este explicat� la fel de limpede cum explica Hitler �n „Main Kampf“ superioritatea rasei pure.
2. Homosexualitate, valoare european�. Constructia european�, cu legile ei obligatorii, nu are prea multe �n comun cu traditia spiritual� a poporului rom�n. Religia crestin�, cea care era liantul oric�rei constructii statale europene, identitatea primar� a continentului, pare a fi tot mai putin important� pentru diriguitorii Europei. Ei vorbesc despre „valorile universale ale omului“. O prim� „valoare“ universal� care ne este impus� este acceptarea homosexualit�tii. Brusc, Sodoma si Gomora devin exemple pozitive, din 2005 avem si �n Rom�nia un manual alternativ de educatie sexual�. Din fericire, nu prea cunoscut si nici primit �n mediul scolar. T�rile care nu se aliniaz� noii politici sexuale devin brusc homofobe - cazul Poloniei, care a promovat un proiect de lege �mpotriva propagandei homosexuale �n scoli. Retineti, doar a propagandei! Dac� cumva ar fi promovat o lege �mpotriva homosexualit�tii probabil ar fi fost exclusi din Uniune sau ar fi fost drastic sanctionati. IPS Bartolomeu Anania zicea: „Pentru a intra �n Europa ni se cere s� fim toleranti cu toate cele care ne smulg credinta noastr�. De aceea, personal, voi deveni intolerant, chiar cu riscul de a fi catalogat drept fundamentalist“. Mai putem ad�uga aici „binefacerile“ pasapoartelor biometrice, excesul de tolerant� sau de intolerant�. �n Uniune vei putea fi condamnat usor pentru rasism - �n fotbal avem deja asemenea decizii aberante, avem si �n cazul tiganilor care terorizau comunit�ti rom�nesti si apoi statul rom�n le-a pl�tit daune imense - sau de xenofobie, dac�, de exemplu, te-ai opune intr�rii Turciei sau Israelului �n Uniune!
3. Alte „valori“ europene. Uniunea este un monstru birocratic, fat� de care birocratia de la noi este o furnic�. Mii de agentii, peste 100.000 de reglement�ri, agentii de lobby, scandaluri imense de coruptie la nivelul guvernului european - musamalizat fireste. Un exemplu este elocvent: �n 2005 peste 95% din bugetul Uniunii a fost greu de justificat, o spune chiar fostul director al bugetului UE, Marta Andreson. Gunter Verheugen, cel care d�dea lectii de moralitate Rom�niei, avea o relatie cu sefa de cabinet, pe care a favorizat-o financiar. Un �nalt personaj si-a pl�tit din bani europeni dentistul personal �n salarii false.
4. Identitatea national�. Dezbaterile din campanie au ocolit un subiect care devine tabu pe zi ce trece: cum ne vom p�stra identitatea national� �ntr-o Europ� tot mai putin preocupat�, institutional, de asa ceva? Istoria ce ar trebui predat� dup� manuale �n scoli �i aminteste �n subsidiar pe marii domnitori rom�ni. Nu se spune mare lucru despre Avram Iancu, c� nu e cool s� spui ceva de r�u despre lupta national� a transilv�nenilor, dar vorbim despre revolutia maghiar�. Nu vorbim despre cauzele economice, sociale si etnice ale r�scoalei din 1907 dar Holocaustul a devenit materie �n scolile rom�nesti. La bacalaureat la limba si literatura rom�n�, la oral �n 2008, C�rt�rescu a fost pe mai multe bilete dec�t Eminescu si Blaga la un loc. Ca s� nu vorbim c� un Caragiale nu apare deloc, la fel ca un Cosbuc si multi altii. �n schimb, au ap�rut bilete „Ghidul Consiliului European“ sau „Uniunea European� �n Rom�nia“. Dac� vreti un exemplu, cam asa se proceda pe timpul lui Ceausescu la examenul de filozofie, c�nd un subiect dat a fost „Rom�nia pe drumul dezvolt�rii societ�tii socialiste multilateral dezvoltat�“.
|