 B�sescu, acas� la Culit� T�r�t�
• presedintele Traian B�sescu a vizitat Insula Mare a Br�ilei, cea mai mare exploatatie agricol� a Europei, care este administrat� de Holdingul TCE 3 Brazi Piatra Neamt • ieri, �n Insul�, a fost Ziua C�mpului • „P�m�ntul Rom�niei nu are culoare politic� si avem datoria moral� s� depunem eforturi deosebite si s� smulgem p�m�ntului tot ce-i mai bun“, a declarat deputatul Culit� T�r�t� • „Se schimb� culoarea p�m�ntului imediat ce treci Dun�rea �n Insula Mare a Br�ilei“, a sustinut presedintele, referindu-se la modul cum arat� culturile • 5 iunie 2009. O zi pe care toat� suflarea din Insula Mare a Br�ilei o astepta cu sufletul la gur�. O zi special�, Ziua C�mpului, pe care echipa TCE Trei Brazi Insula Mare a Br�ilei a preg�tit-o am�nuntit, cu mult timp �n urm�, pentru ca totul s� ias� ca la carte. Ferma Lunca, ora 9.00. Forfot�. Organizatorii, ocupati s� pun� la punct ultimele detalii. Printre ei, ziaristi, cameramani, cabluri, microfoane, microfonie. Cu putin �nainte de ora unsprezece, am fost anuntati c� oaspetele de onoare, presedintele Traian B�sescu va fi prezent la s�rb�toare.
Punctualitate prezidential� si mesaj de suflet Culit� T�r�t�
Dup� un zbor f�r� turbulente, la 11 fix, presedintele B�sescu si-a ocupat scaunul rezervat �n r�ndul oficialit�tilor. „P�m�ntul Rom�niei nu are culoare politic� si avem datoria moral� s� depunem eforturi deosebite si s� smulgem p�m�ntului tot ce-i mai bun. Ne-am propus s� facem asta aici, �n Insula Mare a Br�ilei, acest p�m�nt smuls de sub ape �n anii ‘60, acest p�m�nt care si-a luat tributul de s�nge si vieti omenesti, unde, pe vremea comunismului, au fost �nchisi cei mai mari intelectuali, reprezentantii t�r�nimii rom�nesti, care s-au opus colectiviz�rii. Acest p�m�nt si-a luat tributul de jertf�, iar noi avem datoria moral� s�-l muncim, s� v�rs�m pe el sudoare si s� obtinem productii c�t mai bune“, a fost mesajul transmis celor prezenti de Culit� T�r�t�, presedintele holdingului TCE Trei Brazi.
Discursuri cu... solicit�ri
Cei care i-au urmat la cuv�nt presedintelui Culit� T�r�t� s-au declarat multumiti de realiz�rile agricultorilor din Insula Mare a Br�ilei, iar concluzia a fost unanim�: aici se face agricultur� competitiv� la nivel european. �n schimb, nici unul dintre cei care s-au �nscris la cuv�nt nu s-a sfiit s� spun� pe sleau problemele cu care se confrunt� agricultura rom�neasc� si nici s�-i cear� presedintelui B�sescu ajutorul. „�n primul r�nd, tin s� multumesc, �n numele tuturor agricultorilor prezenti aici, domnului Culit� T�r�t� si domnului Lucian Buzdugan, un profesionist de exceptie, de la care avem foarte multe de �nv�tat. O echip� din doi oameni a f�cut ceea ce este ast�zi Insula Mare a Br�ilei - o academie agricol�. Domnule presedinte, vreau s� v� spun c� agricultura si turismul s�nt dou� segmente foarte importante care, cu sigurant�, ar putea s� relanseze economic Rom�nia. Aici s�nt agricultori care, la aceast� dat�, pe fonduri structurale, au obtinut aproape 1.500 de proiecte care trebuie finantate. �n conditiile �n care avem cofinantare de la Uniunea European� de 50%, �n conditiile �n care o s� vedeti ast�zi ce �nseamn� agricultur� performant�, avem si noi nevoie de acel s�nge �n instalatie, adic� de bani, ca s� atragem fondurile europene, s� ne moderniz�m si s� ne m�ndrim cu o Rom�nie frumoas�, drag�, pe care s-o l�s�m copiilor nostri. Rom�nia are nevoie de un comisar pentru agricultur�, domnule presedinte. Agricultura este cea care salveaz� Rom�nia. Omul �l avem, numai dumneavoastr� s�-l vreti. V� multumim“, a pus punctul pe „i“ Adrian R�dulescu, presedintele Asociatiei Profesionistilor din Agricultur�.
Parteneri cu staif
N-a lipsit de la Ziua C�mpului, nici directorul general Dupont Rom�nia, Vasile Iosif: „Cunosc Insula Mare �nc� din 2001, c�nd a fost preluat� de TCE Trei Brazi Piatra Neamt si, la ora aceea, c�nd l�sai tractorul pe sol�, pur si simplu �l pierdeai. Ast�zi, aici se face agricultur� la nivel european, folosindu-se cele mai avansate tehnologii. Ceea ce s-a �nt�mplat aici este un exemplu de o abnegatie si o d�ruire extraordinar�. Colectivul de oameni care lucreaz� aici, dotarea tehnic� pe care o au si deschiderea d�nsilor c�tre tehnologiile noi au f�cut ca ast�zi s� vedem culturi care rivalizeaz� cu orice cultur� din t�rile Uniunii Europene. Cineva spunea c� o mie de cuvinte nu fac c�t o imagine si ast�zi o s� v� convingeti ce �nseamn� s� faci stiint�“.
B�sescu, amabil cu fermierii, ne�ndur�tor cu bancherii
Presedintele B�sescu a recunoscut, cu m�na pe inim�, c� nu se pricepe la agricultur�, dar c� de Insula Mare a Br�ilei �l leag� amintiri... cazone: „C�nd eram militar, am fost detasat la o ferm� de aici, la munci agricole. Acum, ca turist agricol, s� spunem, ca oricare individ care zboar� cu elicopterul pe deasupra t�rii, am remarcat un lucru, si pentru asta nu trebuie s� fii agricultor - �n general, p�m�ntul �n tar� este prost lucrat. Avem cea mai slab� medie de productie la hectar din Uniunea European�. Vreau s� stiti c� s�nt un om care a observat aceast� realitate, lucr�m p�m�ntul prost. Sigur, se schimb� culoarea p�m�ntului imediat ce treci Dun�rea �n Insula Mare a Br�ilei. Aproape toti vorbitorii au ridicat problema unei politici agricole care s� fie neutralizat� de jocul politic si eu s�nt gata s� patronez o comisie prezidential� pentru stabilirea pe termen lung a agriculturii rom�nesti. As mai face o mentiune: p�m�nturile. P�m�nturile, fie c� s�nt p�suni, fie c� s�nt teren agricol, trebuie utilizate. Cine-l are si nu-l foloseste, nu poti s� i-l iei, pentru c� a trecut vremea �n care puteai s� deposedezi pe cineva. Dar introducerea unui sistem de taxe si penalit�ti pentru neutilizarea p�m�ntului trebuie s� existe �n Rom�nia“. Si pentru c� nu numai problema p�m�ntului neutilizat e una stringent�, presedintele B�sescu a l�sat pe finalul discursului surpriza pe care o preg�teste, culmea, nu agricultorilor, ci bancherilor: „Pentru mine, ultima �nt�lnire pe care am avut-o cu b�ncile a fost o mare dezam�gire. V� m�rturisesc c� parc� m� aflam �n fata unor societ�ti neperformante care vor s� vad� si ele cum mai pot primi ceva de la stat. Eu nu spun c� nu au dificult�ti, pe unele si le-au f�cut singure. Dar �n nici un caz, dup� discutia pe care am avut-o cu b�ncile joi, �n mine nu mai au un sustin�tor p�n� c�nd nu �ncep s� se miste, nu reiau creditarea si nu coboar� batjocura din zona dob�nzilor, p�n� nu devin responsabile fat� de piata pe care au obtinut miliarde profit“.
Insula - „Laboratorul agriculturii rom�nesti“
Ziua C�mpului a fost un succes. „De la venirea noastr� �n Insul�, �n 2001, ne-am propus un program de modernizare. P�n� ast�zi am investit, numai �n utilaje, aproape 60 de milioane de euro“, a precizat directorul general al insulei, Lucian Buzdugan. Si asta nu se vede numai din elicopterul prezidential, se vede cu ochiul liber, se simte, pentru c� e vorba de pasiune si de mult� dragoste pentru p�m�nt. Deputatul Culit� T�r�t�, fost presedinte al Holdingului TCE 3 Brazi p�n� la accederea �n Parlament, declara c� Insula Mare a
Br�ilei este „laboratorul agriculturii rom�nesti“: „Insula poate fi considerat� laboratorul agriculturii rom�nesti. Pot s� spun c� este
o reprezentant� de marc� a agriculturii central-europene, o
reprezentant� a agriculturii performante �n r�ndul statelor Uniunii Europene. Munca noastr� a fost apreciat�, �n mod pozitiv, de toate delegatiile din r�ndul agricultorilor europeni sau mondiali care ne-au vizitat. M� refer aici la Claas, Du Pont, Case sau Pioneer, dar si la celelalte societ�ti cu care colabor�m. Dup� o lupt� acerb� dus� timp de multi ani, putem spune c� am g�sit un mediu prielnic pentru o agricultur� de performant�. Avem specialisti de valoare, avem colabor�ri fructuoase cu cele mai mari companii companii din lume, care fac cercetare �n domeniul mecaniz�rii, al chimiz�rii sau al geneticii agricole“. Insula Mare a Br�ilei, este cea mai mare exploatatie agricol� din Uniunea European�, TCE 3 Brazi lucr�nd aproximativ 60.000 de hectare, colaboratori fiind firme din Italia, Germania, SUA, Elvetia sau Franta.
|
Autentificare
