Adolescentďż˝ departe de casďż˝

• zeci de elevi din Republica Moldova ďż˝si fac studiile liceale ďż˝n unitďż˝ti de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt din Neamt • fiecare dintre bursieri are un dor al sďż˝u: de pďż˝rinti, de limba vorbitďż˝ ďż˝n casďż˝, de iubirea de peste Prut, de mďż˝ncarea de la mama de-acasďż˝, sau, pur si simpul de traiul din Republica Moldova • ďż˝n ciuda acestor suferinte, adolescentii se adapteazďż˝ cerintelor de la noi si toti vor cetďż˝tenia romďż˝nďż˝ •

An de ani, zeci de tineri din Republica Moldova ďż˝si lasďż˝ patria-mumďż˝ si trec Prutul pentru a veni ďż˝n Romďż˝nia, ca sďż˝ ďż˝si continue studiile la liceu. Si pentru cďż˝ ďż˝n Moldova ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul gimnazial cuprinde nouďż˝ clase, vrďż˝nd-nevrďż˝nd, tinerii de peste Prut vin ďż˝n Romďż˝nia si repetďż˝ clasa a IX-a. „Repetďż˝“ este un fel de-a spune, pentru cďż˝, de fapt, nimic din programa scolarďż˝ din Basarabia pentru aceastďż˝ clasďż˝ nu se regďż˝seste ďż˝n clasa a IX-a la noi. Tinerii recunosc cďż˝ trebuie sďż˝ facďż˝ fatďż˝ unei situatii deloc simple, avďż˝nd de acumulat cunostinte despre care n-au aflat niciodatďż˝ ďż˝ntr-un timp limitďż˝, astfel ďż˝ncďż˝t sďż˝ ajungďż˝ la acelasi nivel cu noii colegi din Romďż˝nia. Dar, dupďż˝ cum sustin, se bucurďż˝ si de ďż˝ntelegerea profesorilor, care nu le cer sďż˝ stie totul de la ďż˝nceputul anului scolar, mai ales cďż˝ bursieri de peste Prut vin de foarte multi ani ďż˝n scolile nemtene si este cunoscutďż˝ problemea diferentelor dintre programele de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt. ďż˝n municipiul Piatra Neamt, una dintre unitďż˝tile ďż˝n care vin an de an elevi basarabeni bursieri pe locuri speciale este Liceul Pedagogic Gheorghe Asachi. Profesorul Vasile Purice, directorul acesei unitďż˝ti, a spus cďż˝ elevii basarabeni se integreazďż˝ foarte bine ďż˝n colectivitate si ajung sďż˝ fie apreciati de cďż˝tre cadrele didactice.

Traditie de a-si trimite copii �n Rom�nia

La Liceul Pedagogic am vorbit cu patru dintre tinerii basarabeni care s�nt elevi ai unit�tii: Cristina Portarescu si Nadejda Cerneva, ambele �n clasa a X-a E, Radu Munteanu, clasa a XII-a F, toti la profilul stiinte sociale si Doina Codreanu, clasa a X-a D, profil stiinte ale naturii. Desi pentru cei 17-18 ani ai lor, mare lucru nu ar avea ce povesti, de fapt experinta lor de viat� este vast�, pentru c� vr�nd-nevr�nd au avut de trecut prin multe datorit� schimb�rii t�rii. Iar pentru p�rintii lor durerea desp�rtirii este cu at�t mai mare cu c�t �n timp au r�mas f�r� mai multi dintre copii, care au ales s� renunte la Republica Moldova pentru a face liceul, apoi facultatea si �n final s� se stabileasc� �n Rom�nia.
Radu, de exemplu, are o sorďż˝ mai mare, care a fďż˝cut liceul la Focsani, iar acum este studentďż˝ la Brasov. ďż˝n Romďż˝nia nu se ďż˝ntďż˝lneste doar cu ea, ci mai are si niste verisori, destul de multi la numďż˝r, care sďż˝nt liceeni aici. Si mai mult decďż˝t atďż˝t, stďż˝ la Piatra Neamt cu sora geamďż˝nďż˝, Rodica. „De cďż˝nd eram mic am stiut cďż˝ voi ďż˝nvďż˝tďż˝ ďż˝n Romďż˝nia. Facultatea vreau sďż˝ o fac tot aici. Eu mai am o sorďż˝ geamďż˝nďż˝, care este tot la Piatra Neamt, dar ďż˝nvatďż˝ la Colegiul National de Informaticďż˝. Ea este pasionatďż˝ de stiintele reale. Stďż˝m ďż˝mpreunďż˝ ďż˝n cďż˝min la Info. Acasďż˝ au rďż˝mas doar mama si tata. Ne-a fost greu la despďż˝rtire, dar odatďż˝ si odatďż˝ tot trebuia sďż˝ se ďż˝ntďż˝mple. La ďż˝nceput ne-a fost mai dificil, dar ďż˝n timp ne-am obisnuit sďż˝ stďż˝m asa, despďż˝rtiti. De trei ori pe an mergem acasďż˝: ďż˝n vacanta de iarnďż˝, ďż˝n cea dintre semestre si vara. De obicei merg odatďż˝ cu Rodica. Dacďż˝ ďż˝nsďż˝ vreunul dintre noi mai are probleme de rezolvat, mergem si ďż˝n zile diferite. ďż˝mi amintesc cum a fost cďż˝nd am venit prima datďż˝ ďż˝n Piatra Neamt. Eram cu mama si cu bagajul. Habar n-aveam unde trebuia sďż˝ ajungem. Si am avut o surprizďż˝ foarte plďż˝cutďż˝: niste bďż˝ieti s-au oferit sďż˝ ne ajute sďż˝ ajungem la scoalďż˝, fďż˝rďż˝ a avea vreo pretentie de la noi. A fost un lucru extraodinar. Acum nu mai avem nici un fel de probleme de acest gen. Cunoastem foarte bine orasul. ďż˝n camerďż˝ stau si cu un bďż˝iat de la noi, iar ďż˝n cďż˝min mai sďż˝nt doi basarabeni“, a spus Radu.

Neam de g�g�uzi

Nadejda, Nadia - cum ďż˝i spun prietenii, mai are un frate, care e student ďż˝n Turcia. Tine legďż˝tura cu el si, spre deosebire de ceilalti trei elevi cu care am discutat, ďż˝n familia ei nu se vorbeste romďż˝neste. „Noi vorbim ruseste ďż˝n familie. Eu am crescut ďż˝n Ceadďż˝r Lunga, un oras din sudul Moldovei, aproape de gďż˝gďż˝uzi. Pentru mine, romďż˝na si germana au fost limbi strďż˝ine la scoalďż˝. Am venit aici si m-a ajutat Cristina sďż˝ ďż˝nteleg si sďż˝ vorbesc romďż˝neste. Ea mi-a corectat lucrďż˝rile. Pďż˝rintii si buneii mei sďż˝nt gďż˝gďż˝uzi. Am avut o bunicďż˝ moldoveancďż˝. Eu am crescut cu obiceiuri asemďż˝nďż˝toare celor din Turcia. De afltfel, limba pe care o vorbesc acasďż˝ e pe jumďż˝tate gďż˝gďż˝uzďż˝ si jumďż˝tate rusďż˝. E o amestecďż˝turďż˝, dar dacďż˝ ar fi sďż˝ discut cu o persoanďż˝ din Turcia, as ďż˝ntelege-o si i-as putea rďż˝spunde. Mi-e tare dor de limba mea de-acasďż˝. Dar trebuie sďż˝ ďż˝mi continui studiile, sďż˝ termin liceu ďż˝n Romďż˝nia si, de ce nu, sďż˝ fac facultatea, poate chiar ďż˝ntr-o altďż˝ tarďż˝. Deocamdatďż˝ nu m-am decis. Dar stiu un lucru sigur: cďż˝ vreau cetďż˝tenie romďż˝nďż˝. Si asta va fi posibil doar dupďż˝ patru ani de sedere aici si cu riscul de a nu putea accede ďż˝n institutii ale statului din Republica Moldova, pentru cďż˝ asa prevede legislatia“, a spus Nadia.
Mai transantďż˝ e Cristina, originarďż˝ din Chisinďż˝u. Caracterizatďż˝ de dezinvolturďż˝, tďż˝nďż˝ra basarabeancďż˝ povesteste cďż˝ nu-i lipseste nimic ďż˝n Romďż˝nia, iar faptul cďż˝ poate vorbi cu pďż˝rintii ei prin intermediul internetului zi de zi, ďż˝i usureazďż˝ foarte mult viata. „Eu am crescut ďż˝n Chisinďż˝u, vorbind si mďż˝ncďż˝nd romďż˝neste. Am o sorďż˝ de 20 de ani, care e studentďż˝ ďż˝n orasul natal. ďż˝nteleg ruseste, dar vorbesc greu si cu mule greseli. Uneori nu ďż˝mi place mďż˝ncarea de aici, dar ne descurcďż˝m. Ne ďż˝ntelegem foarte bine cu colegii romďż˝ni, iar profesorii ne iubesc. Sďż˝nt mďż˝ndrďż˝ cďż˝ sďż˝nt prima pe clasďż˝. ďż˝mi plac foarte mult limbile romďż˝nďż˝ si englezďż˝. Vreau sďż˝ continui la Cluj, la studii europene. ďż˝mi place ďż˝n Romďż˝nia. Avem internet ďż˝n cďż˝min si vorbesc zilnic cu familia mea. Asa, dorul de casďż˝ se alinďż˝. Am fost foarte ďż˝ngrijorati ďż˝n martie, cďż˝nd la noi au iesit comunistii la putere. Atunci nu am putut lua legďż˝tura cu cei de-acasďż˝. Dar treaba s-a potolit si am trecut peste toate. Am avut probleme la intrarea ďż˝n tarďż˝, cďż˝nd am mers ďż˝n vacantďż˝. Nu ne-au lďż˝sat sďż˝ intrďż˝m cu grupul. A fost nevoie sďż˝ mergem cďż˝te doi de la granitďż˝, ori cďż˝ ne preia pe fiecare pďż˝rintii. A fost greu sďż˝ stďż˝m aici si sďż˝ afalďż˝m fractionat ce se ďż˝ntďż˝mpla cu fratii nostri“, a spus Cristina. Radu a povestit cďż˝ dormea atunci cďż˝nd a izbucnit revolta ďż˝mpotriva comunistilor ďż˝n Moldova. „M-au trezut colegii de camerďż˝ si mi-au zis sďż˝ mďż˝ uit la stiri. Cďż˝teva zile am sta ďż˝n stres, apoi am mers acasďż˝ ďż˝n vacantďż˝ si ďż˝ntre timp s-au linistit apele. Cďż˝nd ne-m ďż˝ntors la Piatra Neamt, deja era liniste. Ni s-a pus ďż˝n vedere sďż˝ nu discutďż˝m despre probleme acestea, asa cďż˝ e mai bine sďż˝ nu facem noi comentarii despre ce s-a ďż˝ntďż˝mplat acolo“, a completat Radu.
Doina Codreanu are 18 ani si e din orasul Bďż˝lti, situat ďż˝n Nordul Republicii Moldova. Multi dintre concitadinii ei sďż˝nt mici comercianti ďż˝n bazarul din Piatra Neamt. Prin ei reuseste sďż˝ primeascďż˝ pachetele de la familie si banii de zi cu zi, pentru cďż˝ bursa ďż˝n valoare de 65 de euro, de pe 15 septembrie 2008 (a fost 40,625 de dolari pďż˝nďż˝ ďż˝n iunie 2008), este opritďż˝ integral ďż˝n contul mesei si al cazďż˝rii. Asa cďż˝ elevii basarabeni de la Asachi au bani de buzunar atďż˝tia cďż˝t ďż˝si permit pďż˝rintii sďż˝ le dea. „Suferim pentru cďż˝ sďż˝ntem la distantďż˝ foarte mare de familie. Din acest motiv, sora mea, ďż˝n vďż˝rstďż˝ de 16 ani, nu vrea sďż˝ vinďż˝ ďż˝n Romďż˝nia la liceu. La scoalďż˝ prefer biologia si psihologia, dar ďż˝ncďż˝ nu m-am gďż˝ndit unde ďż˝mi voi continua studiile universitare“, a spus Doina. Radu, pasionat de geografie si istorie, este decis sďż˝ urmeze dreptul, cel mai sigur la Brasov.
Basarabenii recunosc faptul cďż˝ uneori mai recurg la tertipuri dacďż˝ vor sďż˝ se facďż˝ neďż˝ntelesi de cďż˝tre cei apropiati, astfel cďż˝ folosesc termeni ďż˝n ruseste. Uneori le mai scapďż˝ cuvinte strďż˝ine nouďż˝ si ďż˝n vorbirea curentďż˝. Astfel, ďż˝n loc sďż˝ spunďż˝ despre ceva cďż˝ este urďż˝t, dezagrabil, spun „leva“, iar pentru frumos, ďż˝ncďż˝ntďż˝tor, spun „pricolna“. Nu sďż˝nt excluse nici argourile ďż˝n ruseste, atunci cďż˝nd mai trag cďż˝te o ďż˝njurďż˝turďż˝. Iar modul de adresare cel mai la ďż˝ndemďż˝nďż˝ le este „Noroc“, acesta ďż˝nlocuind „Salut“-ul sau „Bunďż˝ ziua“.