Maestrii marilor rat�ri
„Dar cu rusinea ce mi-a f�cut, cum r�m�ne, M�ria-ta? Cu rusinea, iac� asa r�m�ne, mos Ion Roat�, zise Cuza-vod�, s�rut�ndu-l pe un obraz si pe altul... Du-te si spune s�tenilor dumitale c� pe unde te-a scuipat boierul, te-a s�rutat domnitorul t�rii si ti-a sters rusinea“.
Mi s-a aprins sufletul de bucurie la izbucnirea de revolt� a moldovenilor si de speranta revenirii Basarabiei la patria-mum�. Bravo pentru tineretul curajos care si-a desf�cut pieptul �n fata fortei brute, gata s�-si dea s�ngele pentru libertate si �mplinirea idealurilor nationale. Din nefericire, lipsiti de sprijin si putere, revolutia din Moldova a sucombat. Nu este greu, pentru orice minte limpede, s�-si �nchipuie ce va urma, sub regimul restaurat al comunistilor moldoveni. Dar nou�, rom�nilor de dincoace de Prut, cine ne va sp�la rusinea ? Noi, cei care ar fi trebuit s� sprijinim, m�car cu vorba si �ndemnul, tineretul pe bun� dreptate r�sculat al Basarabiei, ce-am f�cut ? Mai nimic din ce aveam datoria s� facem. I-am l�sat singuri pe fratii nostri de s�nge, ne-am �ntrecut �n a transmite pe toate canalele posibile secventele arest�rii nu stiu c�rui cioban bezmetic si ne-am compl�cut �ntr-o rusinoas� pasivitate. Am scos de la naftalin� stindardul lui Iliescu si Severin, al „neamestecului“ p�gubitor si al „respectului“ pentru suveranitatea unui stat artificial creat. Am tr�dat idealurile nationale si am ratat, ca si �n ‘89, re�ntregirea teritoriilor rom�nesti. Era momentul s�-i spunem t�ios si limpede t�tucului Voronin c� �n zadar arunc� vina pe spinarea noastr�. Nu Rom�nia i-a instigat la revolt� pe supusii s�i, conform obiceiului tuturor despotilor care c�ut� �n „agenturile str�ine“ motorul revoltelor si nemultumirilor populare. Ce i-a scos pe moldoveni �n strad� este privarea de libert�ti elementare si starea de �napoiere si mizerie �n care populatia continu� s� tr�iasc�, la 20 de ani de c�nd toate t�rile din Estul Europei au condamnat pentru totdeauna comunismul mincinos si am�gitor, ca pe o doctrin� dep�sit� a istoriei. Cutitul ajuns la osul moldovenilor i-a �narmat cu curajul de a �nfrunta fortele brute ale ap�r�torilor regimului. Arborarea drapelului rom�nesc si apelul la reunificare nu s�nt instigatiile rom�nilor de dincoace de Prut ci afirmarea idealurilor comune ale celor dou� popoare, pe care noi le sustinem si le dorim �mplinite. Istoria ne va judeca aspru si iremediabil pentru marea ratare a reunific�rii teritoriilor rom�nesti de dup� revolutia din decembrie, asa cum n-au f�cut-o nemtii, abandon�nd, dureros de usor si nep�s�tor, sprijinul pentru alipirea Basarabiei la Rom�nia, idealul sf�nt al tuturor rom�nilor. Nu ne-ar fi usor, nu le-a fost nici nemtilor, dar este mai bine s� �mp�rtim nevoile si s�r�cia dec�t s� asist�m neputinciosi si pasivi la suferintele fratilor nostri. Pe cine s� se sprijine tineretul si revolutionarii Moldovei ? Pe str�inii de idealurile lor ? Care emit declaratii ipocrite, din v�rful limbii, doar ca s� nu supere partenerul rus care a lucrat cu dib�cie si interes la neznationalizarea Basarabiei. Ce-au f�cut Parlamentul si Senatul ? Ce-a f�cut presedintia? Ce-au f�cut sefii de partide si guvernul? Unde este societatea civil�, g�l�gioas� c�nd e vorba de lucruri m�runte si f�r� viitor? Toate oficialit�tile s-au compl�cut �n a asista neputincioase la expulzarea diplomatilor rom�ni, la �nchiderea granitelor pentru noi si la declaratiile evident ostile la adresa Rom�niei, uit�nd s�-i aminteasc�, pe sleau si de la obraz, geam�nului lui Fidel Castro de la Chisin�u, cu rubasca albastr�, care foloseste �nc� limba rus� �n propria tar�, ca pe vremuri, c� feciorasul Domniei-Sale, unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din Moldova, are afaceri foarte profitabile cu Rom�nia hulit� de conduc�torul partidului comunistilor. Nu i-am b�tut obrazul amintindu-i de ce a f�cut si face Rom�nia pentru tineretul studios al Moldovei si de datoriile nepl�tite fat� de noi. Ne am�gim cu declaratii de oameni „cuminti“, care nu aplaud� escaladarea violentelor de orice fel. �si poate imagina cineva ce va urma cu urm�rirea dizidentilor si a protestatarilor, odat� de regimul comunist aflat pe muchie de cutit va fi restaurat ? Ce a fost la noi a fost nimic fat� de ce va urma. Si vom cere la CEDO si la alte organizatii neputincioase s� fac� ce n-am f�cut noi la momentul potrivit. Ba vom mai declara, cu neobr�zat� insolent�, c� revolutia de la Chisin�u nu se aseam�n� cu revolutia noastr�. Nu seam�n� prin mortii nostri nevinovati. Dar timpul nu este trecut, pentru c� t�tucul nu va �nt�rzia s� stearg� aceast� lips� de asem�nare. Nu seam�n� pentru c� moldovenii nu au mineri pe care s�-i trimit� �mpotriva tinerilor si a oamenilor doritori de mai bine, dar nu m� �ndoiesc c� se vor g�si niscai „patrioti“ transnistreni gata s� m�nuiasc� lopeti sau vine de bou, dac� nu tancuri si gloante.
P�cat c� am irosit si aceast� a doua ocaziei a re�ntregirii firesti si dorite de toti rom�nii. Cine stie c�nd si dac� se va mai ivi o alt� ocazie la fel de oportun�. Aplaud�m, cu f�t�rnicie, misc�rile de eliberare ale unor state cu care nu prea avem ceva �n m�nec�, dar c�nd e vorba de ai nostri, de s�nge din trupul si fiinta national�, uit�m de „Hai s� d�m m�n� cu m�n�“ si de „Desteapt�-te, rom�ne“, ca s� punem de-un septic jalnic si s� aprob�m participarea din pusc�rie la alegerile de eurodeputati, unui propus al m�sc�riciului national. Fiti sigur c� o prostime inconstient� �l va trimite acolo pe cel care se va exprima cu pantoful scos din piciorul soios de transpiratie. Avem toate motivele s� ne rusin�m c� am ratat si aceast� a doua sans� urias� de a reface Rom�nia Mare.
|