CASE ROMANESTI S�NT DE LA NISTRU P�N’ LA TISA
Presedintele Rom�niei, Traian B�sescu, a participat, vineri, 15 mai, la prima editie a „Forumului Autorit�tilor Locale din Rom�nia si Republica Moldova“. Piatra Neamt este prima localitate din Rom�nia care a fost aleas� pentru desf�surarea acestui eveniment foarte important, motiv pentru care primarul Gheorghe Stefan a declarat c� este un motiv de m�ndrie pentru nemteni. „Este primul forum al Autorit�tilor Locale din Rom�nia si Republica Moldova si pentru desf�surarea lui a fost ales municipiul Piatra Neamt. Sper�m s� fie de bun augur. Noi am f�cut mai multe �nfr�tiri cu orase din Republica Moldova, cu care colabor�m din punct de vedere economic, social etc. Sper�m ca aceast� colaborare s� fie c�t mai fructouas�, �n favoarea ambelor p�rti“, a declarat primarul Gheorghe Stefan, care �n finalul discursului le-a urat celor aproximativ 80 de oaspeti de peste Prut s� aib� parte de un sejur pl�cut la Piatra Neamt.
B�sescu acuz�
Conform programului, Traian B�sescu era asteptat s� ajung� la sedint� la ora 10.30, dup� aterizarea pe Stadionul Municipal. Si fix la 10.30, presedintele a p�sit �n sala �n care era asteptat. Dup� deschiderea f�cut� de c�tre primarul Stefan, B�sescu a urcat la tribun� de unde s-a adresat primarilor din Republica Moldova si din Rom�nia, acord�nd cea mai mare atentie „fratilor moldoveni“. Timp de 25 de minute a sustinut un discurs ferm si dur, aduc�nd reprosuri Guvernului Voronin. Traian B�sescu a pus accent pe nevoia de a-i spijini pe moldoveni, care numai sustinuti vor putea avea parte de un trai mai bun. „Este o misiune care nu se poate �ndeplini f�r� implicarea tuturor p�rtilor. Din punct de vedere al Rom�niei, acest forum este un moment pe care �l sustinem de la nivelul tuturor institutiilor. Consider�m c� este necesar� o colaborare bun� �ntre autorit�tile rom�ne si cele din Republica Moldova. �n Rom�nia, consiliile locale si judetene si-au g�sit resursele pentru a g�si un r�spuns societ�tii. Dar �n Republica Moldova? Din p�cate, colaborarea de care vorbesc nu e posibil� la nivel central, dar am speranta c� vom dep�si acest moment. La sf�rsitul lui martie, presedintele CJ Suceava si vicepresedintele CJ Iasi, �nsotiti de c�teva persoane nu au putut s� intre �n Republica Moldova, pentru a participa la un eveniment. Aceast� situatie submineaz� capacitatea noastr� de a colabora cu Republica Moldova. (...). Din p�cate este o m�sur� inacceptabil� si inexplicabil� aceea de a introduce vizele. Se �mpiedic� astfel relatiile din economie, turism si interumane. S�nt ne�ntelese de c�tre noi reticentele impuse de Guvernul de la Chisin�u pentru micul trafic de frontier�. Acordul dintre Rom�nia si Republica Moldova pe aceast� tem� este conditionat de semnarea Tratatului de frontier�. Or, semn�nd acest tratat �nseamn� o consfintire a Pactului Ribbentrop - Molotov si numai o minte bolnav� poate g�ndi asa ceva. Republica Moldova a apartinut Uniunii Sovietice, dar consider inutil� semnarea tratatului prin care s-ar recunoaste existenta unui Ribbentrop si a unui Molotov. Prin aceast� m�sur� m�sur� se �ncalc� practic acordul existent �ntre Republica Moldova si Uniunea European�. De la alegerile din Moldova si p�n� �n prezent, Rom�nia a pledat �n toate instantele europene pentru facilitarea vizelor pentru cet�tenii moldoveni. Dac� autorit�tile din Chisin�u nu se g�ndesc la Rom�nia, m�car la cet�tenii moldoveni s� se g�ndeasc�“, a declarat presedintele B�sescu.
Frati, de-o parte si de alta a Prutului
Urm�torul subiect abordat a fost legat de colaborarea dintre autorit�tile celor dou� state. „Avem at�t de multe �n comun. Avem o istorie, o limb�, traditii comune, tr�im pe acelasi p�m�nt de la origini si p�n� acum �mpreun�, chiar adc� ne desparte o frontier� si avem dou� state independente. Rom�nii nu vor �nceta s� cread� c� moldovenii s�nt fratii lor. Rom�nia a parcurs un drum lung �n domeniul administratiei, pentru a se alinia la normele UE. Acum trebuie realizat� descentralizarea, care nu e doar o viziune european�, ci e chintesenta valorii principiilor europene: cet�tenii s� fie �n interesul statului si s� fim c�t mai aproape de cet�tean. Autorit�tile moldovene pot �nv�ta din greselile noastre. Nu d�m lectii, nu ne erij�m �n p�rinti, ci vrem s� fim frati egali, care se ajut� �ntre ei. Haideti s� initiem parteneriate �ntre administratiile locale, la nivel european, schimburi de experient�, dezvoltare de proiecte, colaborare cu societatea civil�. �mi exprim speranta c� acest forum nu va r�m�ne o misiune singular�, ci va deveni o traditie anual�, un stadiu permanent de colaborare. V� doresc mult succes si �mi deoresc s� ne �nt�lnim si la anul“, a mai spus presedintele. Traian B�sescu a precizat c� a participat cu pl�cere la deschiderea forumului de la Piatra Neamt - „nu e doar bucuria unui sef de stat care vede colaborarea cu Republica Moldova, ci e o cale prin care rom�nii de pe dou� maluri ale Prutului pot constata �mpreun� care le este drumul spre viitor. Nu ezit s� v� spun c� indiferent care este relatia la nivel guvernamental, Rom�nia nu va �nceta s� promoveze ideea c� Republica Moldova trebuie s� apartin� UE. Poporul acestei t�ri este parte a culturii, evolutiei, bucuriilor de care au avut parte cet�tenii UE si locul Republicii Moldova e �n UE! Decizia noastr� de a accelera procesele de acordare a cet�teniei rom�ne cet�tenilor moldoveni este ferm� si hot�r�t� si se va accentua de la s�pt�m�n� la s�pt�m�n�“, a mai spus Traian B�sescu.
Rom�ni �n cele patru z�ri
Elementul neprev�zut al forumului a fost reprezentat de c�tre profesorul de istorie Vlad Vlase, de la Colegiul de Transporturi Piatra Neamt. Acesta i s-a adresat presedintelui la finalul discursului, pl�ng�ndu-se de faptul c� autorit�tile nu �l sprijin� pentru a realiza �n Piatra Neamt si apoi �n orasele mari ale t�rii a unei „case basarabeane“, �n care frati de peste Prut s� poat� sta pret de c�teva zile, dac� vin �n vizit� �n zona noastr�. �n stilu-i caracteristic, Traian B�sescu l-a �ntrebat de ce moldovenilor le-ar trebui o astfel de constructie, c�t� vreme case rom�nesti s�nt peste tot �n tar�. „De ce s� vin� basarabeanul �n casa lui si s� nu mearg� �n casa unui rom�n? Case rom�nesti s�nt de la Nistru p�n’ la Tisa“, a spus presedintele, vorbe gustate de c�tre toti cei din sal�.
Primarul Chisin�ului strig� dup� ajutor
�n vreme ce din Rom�nia problema fratilor de peste Prut se vede la nivel national si se vorbeste la general, Dorin Chirtoac�, primarul de Chisin�u a pus �n discursul s�u degetul pe ran� si a povestit despre traiul cumplit al celor ce tr�iesc peste Prut. Cuv�ntul s�u a urmat dup� cel al ministrului Comunicatiilor si Societ�tii Informationale, Gabriel Sandu, care i-a �ndemnat pe toti primarii de fat� s� �si prezinte localit�tile pe internet, �ncep�nd cu drumurile, bisericile, scolile si termin�nd cu acelasi „Badea Ion“. Ca un r�spuns amar la chemarea acestuia, primarul Dorin Chirtoac� a spus: „Despre dezvoltare economic� si flux informational la noi putem vorbi doar dac� exist� libertate si democratie. Democratia a fost distrus� progresiv �ntre ‘90 si 2001, pentru ca p�n� �n aprilie 2009 s� fie distrus� integral, iar acum s� avem dictatur�, cu multe ingrediente sovietice. �n Republica Moldova, autorit�tile s�nt cele care �ncearc� s� p�streze democratia precum focul �n vatr�. Focul acesta poate s� ard� mai tare sau poate s� se sting� foarte cur�nd. Regimul Voronin a ucis oameni, a torturat sute de tineri, iar UE ezit� s� pedepseasc� acest regim totalitar. Ne dorim ca acest forum s� pun� la punct niste demersuri, poate chiar s� se completeze niste formulare aici. C�t despre cet�tenia rom�n� pentru moldoveni, ea trebuie constatat�. Ei n-au pierdut-o niciodat�. Trebuie �ntocmite si acte de identitate noi pentru c� s�nt oameni care au acte foarte vechi. Avem speranta c� moldovenii vor putea circula liber �n Rom�nia, asa cum se �nt�mpl� cu cet�teni din state ale Americii Latine, care au regim special c�nd vin �n Spania. �n conditiile �n care guvernul terorist de la Chisin�u omoar�, �si permite tortur� si degradare, oare Rom�nia nu-si va putea permite libera circulatie? Noi, cu comunistii din Chisin�u, mai putin putem vorbi de democratie si colaborare. Avem bani europeni, care trebuie cheltuiti p�n� �n 2011, c�nd vom avea alegeri locale. Dac� si atunci va fi un grad de comunism, nu stiu cine va mai r�m�ne �n Republica Moldova. La noi, �ntr-o prim�rie de comun� cu 6.000 de cet�teni lucreaz� 7-8 functionari. Pot ei elabora proiecte? Avem nevoie de sprijinul dumneavoastr�! Bugetele locale la noi s�nt foarte mici“, a spus primarul de Chisin�u, care nu a ascuns faptul c� s�nt sate �n Republica Moldova �n care nu exist� televizoare, iar acolo unde s�nt, cet�teanul vede doar propagand� comunist�. „Evident, solutia este integrarea �n UE, astfel ca �ntre Rom�nia si Republica Moldova s� functioneze reguli asemeni regiunilor Alsacia si Lorena“.
Traian B�sescu a admirat de sus frumusetea municipiului Piatra Neamt. La cobor�rea din elicopter, seful statului a precizat c� orasul e frumos de la �n�ltime, pentru ca la plecarea spre Capital� s� precizeze c� Piatra Neamt este un oras care are posibilitatea de a deveni renumit din punct de vedere turistic gratie proiectelor administratiei locale. Si pentru c� se apropie europarlamentarele, pe 7 iunie, B�sescu a mai spus c� prezenta aleg�torilor la vot va ar�ta reprezentativitatea Rom�niei �n marea familie european�.
|