„Domnul Trandafir“ - de 42 de ani printre prichindei

• Gheorghe Antochi de la Sagna este ďż˝nvďż˝tďż˝torul cu cea mai mare experientďż˝ ďż˝n domeniu din judetul Neamt • anul acesta ďż˝mplineste 42 de ani de stat cu cataogul sub brat • acum are clasa I iar la finalul acestei generatii va urma pensia, lucru pe care nu ďż˝l asteaptďż˝ • „Mi-s dragi fetitele de nu mai pot, si asta si pentru faptul cďż˝ mie nu mi-a dat Dumnezeu una“, a declarat dascďż˝lul •

�nv�t�torul Gheorghe Antochi de la Scoala Sagna este mai special dec�t oricare altul din judetul Neamt si asta pentru c� are cea mai mare experient� ca dasc�l la clasele primare �n momentul de fat�. Si �nc� nu e pensionar. Are 61 de ani si va intra �n aceast� categorie social� abia peste trei ani, atunci c�nd actualii boboci vor intra pe m�inile unui diriginte. O discutie cu �nv�t�torul Gheorghe Antochi e ca o poveste la gura sobei, cu un b�tr�n al satului. Dasc�lul �si aminteste cu lux de am�nunte cum si-a �nceput cariera didactic� si ce l-a determinat s� �mbr�tiseze aceast� meserie. �n ciuda staturii impozante - c�nt�reste o sut� de kilograme si are o �n�ltime de aproape 1,90 metri, Gheorghe Antochi vorbeste asezat, l�s�nd impresia c� le stie pe toate. �si laud� copiii, pe care �i asteapt� cu z�mbetul pe buze �n fiecare dimineat�. Cu p�rul c�runt si ochelarii pe nas, pare a fi un bunic ce nu se mai satur� s�-si primeasc� si priveasc� nepotii. De fapt, este cel care a c�l�uzit primii pasi �n viata de elev a sute de copii din Sagna. De peste 40 de ani slefuieste destine si e foarte multumit de ceea ce a reusit p�n� acum.

„Buf-ul“ primei generatii

Gheorghe Antochi a absolvit Institutul Pedagogic de ďż˝nvďż˝tďż˝tori Iasi ďż˝n 1969, dar la acea datďż˝ avea deja experienta dďż˝scďż˝litului, pentru cďż˝ ďż˝ntre 1965-1966 a fost profesor suplinitor la Valea Ursului, dupďż˝ care, cu acelasi statut, timp de un an scolar, a venit la Scoala Sagna. Dupďż˝ ce a terminat institutul, a primit repartitie ďż˝n satul natal, la Sagna. „ďż˝n 1969 am preluat prima mea generatie, pe care o consider ca fiind cea mai valoroasďż˝. A fost o clasďż˝ cu experientďż˝ unicďż˝. Am avut 38 de elevi - 19 de sase ani si 19 de sapte ani. Absolut toti sďż˝nt oameni realizati ďż˝n momentul de fatďż˝. Au 45 de ani, sďż˝nt ďż˝n floarea vďż˝rstei“, a spus ďż˝nvďż˝tďż˝torul Antochi. Unul dintre cei 38 de elevi ai acelei generatii este actualul primar de Sagna, Gheorghe Iacob. Dascďż˝lul mai povesteste ce l-a ďż˝ndemnat sďż˝ ďż˝si aleagďż˝ aceastďż˝ meserie: „M-am fďż˝cut ďż˝nvďż˝tďż˝tor numai din dragoste pentru copii si poate si pentru faptul cďż˝ ďż˝n clasele primare am avut 12 ďż˝nvďż˝tďż˝tori. ďż˝mi amintesc cum timp de sapte ani, ďż˝n clasele primare si aprope tot gimnaziul, nu am ďż˝nvďż˝tat ďż˝n scoalďż˝ nici mďż˝car o zi. Am ďż˝nvďż˝tat doar prin case particulare si prin niste grajduri, fďż˝rďż˝ energie electricďż˝. Compar cu conditiile de azi si mďż˝ minunez. Avem douďż˝ spatii moderne cu 15 sďż˝li de clasďż˝, plus o grďż˝dinitďż˝ care aproape e unicat ďż˝n zona ruralďż˝. Sďż˝nt mďż˝ndru cďż˝ la ultima constructie de scoalďż˝ mi-am adus si eu aportul, ďż˝n calitate de primar. Am avut acest mandat ďż˝n perioada 1990 - 1996. ďż˝n acest interval, timp de doi ani, cu acceptul prefectului, am si predat, pentru cďż˝ mďż˝ pregďż˝team sďż˝ sustin gradul didactic II“, a mai povestit ďż˝nvďż˝tďż˝torul.
Numďż˝rďż˝nd cu aproximatie, ďż˝nvďż˝tďż˝torul Antochi a predat buchea cďż˝rtii pentru cel putin 250 de copii. Este mďż˝ndu cďż˝ e fiu al satului si cďż˝ prin profesia sa reuseste sďż˝ ďż˝i ajute pe consďż˝teni sďż˝-si croiascďż˝ drum ďż˝n viatďż˝, insuflďż˝ndu-le dragostea de carte, modelul de cinste si omenie. „Elevii mei au ďż˝mbrďż˝tisat toate meseriile. Din ultima generatie am sapte studenti la zi. ďż˝mi amintesc cum ďż˝n urmďż˝ cu mai bine de 40 de ani, cďż˝nd am venit eu la catedrďż˝, era bine din punct de vedere al «materiei prime» cu care lucram, dar era greu cu conditiile materiale. Era chiar foarte greu... ďż˝n sat avem 80% familii catolice si restul ortodoxe. Cele catolice aveau cďż˝te 7-8 copii si aveau posibilitďż˝ti materiale reduse. ďż˝n ciuda acestor neajunsuri, toti elevii ďż˝nvďż˝tau carte. Acum populatia scoalďż˝ a scďż˝zut dramatic. O familie nu are mai mult de un copil, doi, fatďż˝ de 6-7 cďż˝ti avea odatďż˝. Populatia scolarďż˝ numďż˝ra ďż˝n 1977 circa 1.000 de elevi, iar ďż˝n 2009 sďż˝nt cel mult 600“, a mai spus ďż˝nvďż˝tďż˝torul.

Chemati de banul str�inului

Dascďż˝lul mai vorbeste si despre diferenta dintre ceea ce erau familiile odatďż˝ si cum sďż˝nt acum. Dacďż˝ ďż˝n urmďż˝ cu zeci de ani pďż˝rintii ďż˝si cresteau ďż˝mpreunďż˝ copiii, acum sďż˝nt foarte dese cazurile ďż˝n care micutii sďż˝nt lďż˝sati ďż˝n grija mamei, a tatďż˝lui sau a rudelor, pentru ca unul sau ambii pďż˝rinti sďż˝ munceascďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate ca sďż˝ strďż˝ngďż˝ bani. „Acum am 17 elevi ďż˝n clasďż˝. Toti sďż˝nt «trďż˝snet». Dintre ei, 12 stau cu bunicii sau cu alte rude, avďż˝nd ambii pďż˝rinti ďż˝n strďż˝inďż˝tate. Zece au pďż˝rintii ďż˝n Italia si doi ďż˝n Spania. Sďż˝nt copii care nu au cu cine vorbi. Le lipseste enorm ajutorul de acasďż˝. Vorbesc cu bunicii despre temele lor. Dar cum sďż˝ ďż˝i ajute bunicii la fďż˝cut teme? Mi-a spus o bďż˝trďż˝nicďż˝ ďż˝ntr-o zi cďż˝ ea nu vede sďż˝ coase ceva, cum sďż˝ mai urmďż˝reascďż˝ felul ďż˝n care copilul ďż˝si face temele? Sďż˝nt probleme foarte complicate acestea. Si meritďż˝ retinut un amďż˝nunt foarte important. ďż˝n mediul rural, cďż˝nd intrďż˝ ďż˝n clasa I, unul, cel mult doi copii stiu sďż˝ citeascďż˝. Si atunci vine ďż˝ntrebarea - cum reuseste un ďż˝nvďż˝tďż˝tor sďż˝ ďż˝i ďż˝nvete pe toti? Da’ cďż˝nd are timp sďż˝ le poarte mďż˝na, pentru a-i ďż˝nvďż˝ta sďż˝ scrie? Si totusi, se poate. ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul romďż˝nesc are un mare pďż˝cat: nu se tine cont de faptul cďż˝ ďż˝ntr-o clasďż˝ sďż˝nt si copii buni, dar si copii cu oligofrenie - gradul unu, doi... Cu acesti copii din urmďż˝ ce e de fďż˝cut? Sďż˝nt copii care trebuie scosi la liman, vrďż˝nd-nevrďż˝nd. Sďż˝nt psihologi arondati mai multor scoali, sďż˝nt logopezi, dar cine ďż˝i vede? “, a opinat ďż˝nvďż˝tďż˝torul Gheorghe Antochi.
Dasc�lul a povestit cum a fost martor al unei tragedii care s-a petrecut sub ochii s�i. El a spus c� �n urm� cu c�tiva ani, o fetit� de opt ani, dup� o perioad� de suferint� specific� celei prin care trece orice copil ai c�rui p�rinti pleac� �n str�in�tate, s-a �mboln�vit crunt. Copilul a fost dus la multi doctori, dar nu i s-a putut pune un diagnostic, desi se simtea tot mai r�u de la o zi la alta. La recomandarea unei cunostinte, fetita a ajuns �n Iasi, la o clinic�, acolo unde un doctor i-a spus �nv�t�torului c� fetita era �n mare pericol, suferind enorm din cauza dorului de mam�. Anuntat�, aceasta a venit �n tar�, iar fetita si-a revenit. Cum �ns� nevoia de bani era mare, mama s-a re�ntors �n str�in�tate, dar si-a luat si copilul cu ea.

Momentul neasteptat

Activitatea didacticďż˝ a ďż˝nvďż˝tďż˝torului de la Sagna a avut cďż˝teva ďż˝ntreruperi, timp ďż˝n care „Domnul Trandafir“ a fost primar. ďż˝n paralel cu scoala a fost si comandant al taberei Internatioanle de la Nďż˝vodari, dar si director al Taberei Nationale de la Sinaia. ďż˝si aminteste cu drag de vremurile acelea, cďż˝nd, ďż˝n ciuda comunismului puternic resimtit, a trďż˝it si momente vesele ďż˝n timpul supravegherii diferitelor delegatii strďż˝ine de care era responsabil pe perioada sederii ďż˝n Romďż˝nia. Peste trei ani, Gheorghe Antochi ar trebui sďż˝ lase definitiv catalogul ďż˝n cancelarie si sďż˝ intre ďż˝n rďż˝ndul pensionarilor, alďż˝turi de sotia sa, profesoara Elena Antochi, care deja are acest statut. Dar nu ďż˝si doreste sďż˝ vinďż˝ vremea cďż˝nd sďż˝ ďż˝si ia rďż˝mas bun de la colegii de breaslďż˝, pentru cďż˝ lucrul cu prichindeii ďż˝i tine mereu simturile treze. „Mi-s foarte dragi copiii. Dar mai ales fetele. Poate si pentru cďż˝ Dumnezeu nu mi-a dat o fetitďż˝. Sďż˝nt tatďż˝l unui bďż˝iat, acum ďż˝n vďż˝rstďż˝ de 35 de ani, care a ales sďż˝ se facďż˝ inginer. Pot spune cďż˝ sďż˝nt multumit de viata mea. ďż˝n fiecare duminicďż˝ merg la bisericďż˝ si ďż˝i multumesc lui Dumnezeu pentru tot ce am. Sďż˝nt fericit cďż˝ am reusit sďż˝ pun umďż˝rul la reconstruirea bisericii ortodoxe din sat, care a ars ďż˝n 1993, pe 6 august. Era o bisericďż˝ din lemn, de pe vremea lui Stefan cel Mare, aflatďż˝ ďż˝n patrimoniul national. Cu pensionarii din sat am muncit si ďż˝ntr-o varďż˝ am fďż˝cut 80.000 de cďż˝rďż˝mizi. Am apelat la toate cunostintele ca sďż˝ rezolv problema asta. ďż˝n ‘96, biserica era «la rosu». Din pďż˝cate a mai fost nevoie de 11 ani ca sďż˝ fie pictatďż˝ si finisatďż˝. Dar acum avem o bisericďż˝ model ďż˝n sat“, a ďż˝ncheiat povestirea ďż˝nvďż˝tďż˝torul Antochi, cel care ďż˝n ultimele patru serii nu a lďż˝sat nici un elev corigent, convingďż˝ndu-se cďż˝ nu printr-o astfel de constrďż˝ngere un elev poate fi ajutat sďż˝ acumuleze mďż˝car bagajul minim de cunostinte.