1 Mai, o s�rb�toare pe placul nazistilor si comunistilor
• Ziua International� a Muncii a fost exploatat� propagandistic de regimurile politice din diferite t�ri • norma zilnic� de 8 ore st� la baza s�rb�torii • �n trecut, la 1 mai rom�nii s�rb�toreau „Armindenul“, zi c�reia i se mai spunea Ziua pelinului sau Ziua betivilor • Reducerea normei orare zilnice de lucru st� la originea semnificatiei zilei de 1 mai, de s�rb�toare international� a lucr�torilor. �n anul 1889, Congresul Internationalei Socialiste a decretat 1 mai Ziua International� a Muncii, �n memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorat� prin manifestatii muncitoresti. Cu timpul, 1 Mai a devenit s�rb�toarea muncii �n majoritatea t�rilor lumii, diversele manifest�ri c�p�t�nd amploare pe m�sur� ce autorit�tile au convenit cu sindicatele ca aceast� zi s� fie liber�. �n Rom�nia aceast� zi a fost s�rb�torit� pentru prima dat� de c�tre miscarea socialist� �n 1890. �n perioada regimului comunist, de 1 mai autorit�tile organizau manifestatii uriase pe marile bulevarde, coloanele de muncitori �n tinute festive fiind nevoite s� scandeze lozinci si s� poarte pancarte uriase. Dup� 1990, importanta propagandistic� a zilei a fost minimalizat�, dar oamenii se bucur� de acest eveniment s�rb�torindu-l �n aer liber, la iarb� verde, la mare ori la munte, delect�ndu-se cu mici si bere.
�n anul 1872, circa 100 de mii de lucr�tori din New York, majoritatea din industria constructiilor, au demonstrat, cer�nd reducerea timpului de lucru la 8 ore. Data de 1 mai apare, pentru prima dat�, �n leg�tur� cu �ntrunirea, din anul 1886, a Federatiei Sindicatelor din Statele Unite si Canadei (precursoarea Federatiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor si T�mplarilor a initiat introducerea unei rezolutii care stipula ca: „8 ore s� constituie ziua legal� de munc� de la, si dup� 1 mai 1886“, suger�ndu-se organizatiilor muncitoresti respectarea acesteia. La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanti au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite. �ns�, cea mai mare demonstratie a avut loc la Chicago, unde au m�rs�luit 90.000 de demonstranti, din care aproximativ 40.000 se aflau �n grev�. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au c�stigat dreptul la ziua de munc� de 8 ore, f�r� reducerea salariului. Dar, ziua de 1 mai a devenit cunoscut� pe �ntreg mapamondul �n urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai t�rziu, �n Piata Heymarket din Chicago. Num�rul grevistilor se ridicase la peste 65.000. �n timpul unei demonstratii, o coloan� de muncitori a plecat s� se al�ture unui protest al angajatilor de la �ntreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick“. Politia a intervenit, 4 protestatari au fost �mpuscati si multi altii au fost r�niti. �n seara aceleasi zile, a fost organizat� o nou� demonstratie �n Piata Heymarket. Din multime, o bomb� a fost aruncat� spre sediul politiei. Au fost r�niti 66 de politisti, dintre care 7 au decedat ulterior. Politia a ripostat cu focuri de arm�, r�nind dou� sute de oameni, din care c�tiva mortal. �n urma acestor evenimente, 8 lideri anarhisti, care apartineau unei misc�ri muncitoresti promotoare a tacticilor militante violente, au fost judecati. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franta si Spania au adunat fonduri pentru plata ap�r�rii. �n urma procesului, 5 dintre acestia au fost condamnati la sp�nzur�toare si 3 cu �nchisoarea pe viat�. Sapte ani mai t�rziu, o nou� investigatie i-a g�sit nevinovati pe cei 8. Mult mai t�rziu, au ap�rut dovezi conform c�rora, explozia a fost o diversiune, pus� la cale chiar de c�tre un politist.
Eveniment anual
�n anul 1888, la �ntrunirea Federatiei Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 s� fie data pentru sustinerea, prin manifestatii si greve, a zilei de munc� de 8 ore. Dar, �n anul 1889, social - democratii afiliati la asa numita International� a ll- a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai s� fie o zi international� a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstratii �n SUA, �n majoritatea t�rilor europene, �n Chile, Peru si Cuba. Dup� aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. P�n� �n 1904, Internationala a ll-a a chemat toti sindicalistii si socialistii s� demonstreze energic, pentru „stabilirea prin lege a zilei de munc� de 8 ore, cererile de clas� ale proletariatului si pentru pace universal�“. La scurt timp, Federatia American� a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebr�nd �n schimb Ziua Muncii (Labor Day), anual, �n prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirm�nd aceast� dat� ca s�rb�toare legal�. Aceast� decizie a fost luat� pentru a repara ofensa adus� grevistilor de la Sindicatul American al C�ilor Ferate si al c�ror protest fusese �n�busit prin trimiterea de trupe. Ziua Muncii �n SUA este asimilat� gr�tarelor, autostr�zilor aglomerate si ca ultimul lung week-end al verii.
Eveniment exploatat politic
1 Mai a devenit, �n aproape toat� lumea, Ziua International� a Muncii. Exist� si exceptii, de exemplu Australia, Elvetia si Statele Unite, unde 1 Mai nu este o s�rb�toare oficial�. �n majoritatea t�rilor vest europene, ziua de 1 Mai este zi liber�. �n t�rile comuniste, ziua de 1 Mai a fost transformat� �ntr-o s�rb�toare de stat �nsotit� de defil�ri propagandistice. Regimurile comuniste �ncercau s� instrumenteze politic o veche traditie a misc�rii muncitoresti internationale. De asemenea, si nazistii au avut tentative de uzurpare a acestor traditii. Ziua de 1 mai, fusese transformat� �ntr-o s�rb�toare a comunit�tii nationale germane, promit�ndu-se construirea unui socialism national, �n centrul c�ruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Un discurs rostit de Hitler la 1 mai 1933 este edificator �n acest sens: „Certurile si ne�ntelegerile simbolizate de lupta de clas� se transform� acum �ntr-un simbol al unit�tii si �n�lt�rii natiunii“. Ziua de 1 mai a fost transformat� de c�tre nazisti �ntr-o s�rb�toare propagandistic�. Se sutinea c� ziua de 1 mai trebuie s� devin� o s�rb�toare a �ntregii natiuni si nu poate fi transformat� �ntr-un simbol al luptei proletare si a decadentei. Serb�rile c�mpenesti, chioscurile cu bere si spectacolele nu lipseau, dar sindicatele fuseser� interzise. Organizatiile muncitoresti au fost �nlocuite cu directive de la partidul unic. Peste timp, grup�ri radicale folosesc retorica nazist�, particip�nd la proteste violente av�nd ca pretext ziua de 1 Mai (de exemplu, �n Germania).
�n Rom�nia, dup� evenimentele din decembrie 1989, timp de mai multi ani, ziua de 1 Mai nu a mai fost s�rb�torit� prin festivit�ti dec�t la initiativa unor reprezentanti ai unor partide precum Partidul Social Muncitoresc si Partidul Rom�nia Mare. �n 2003, pentru prima oar� �n istoria post-decembrist�, o confederatie sindical� (Blocul National Sindical) a �ncercat organizarea unei adun�ri populare, cu mici, bere si muzic�, pentru a serba acest� zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzatiile de simpati pro-comuniste, amintirea propagandei PCR fiind �nc� vie �n constiinta populatiei.
1 mai - Armindeni sau Ziua betivilor
La 1 mai rom�nii s�rbatoresc „Armindenul“, simbol al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. �n traditia popular�, acestei zile i se mai spune si Ziua pelinului sau Ziua betivilor si semnifica �nceputul verii. Armindenul se serbeaz� pentru rodul p�m�ntului, ca s� nu bat� grindina, �mpotriva d�un�torilor, pentru s�n�tatea vitelor, vinul bun, oameni s�n�tosi, prin petreceri la iarb� verde, unde se m�n�nc� miel, cas si se bea vin rosu cu pelin.
Dimineata oamenii se spal� cu rou� (de s�n�tate). Traditia spune c� acum se pun ramuri verzi la porti, pentru noroc si belsug, iar la casele cu fete se pun puieti de mesteceni �n fata portii. Armindenul simbolizeaz� vechiul zeu al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. Cu o zi �nainte, se aduce din p�dure o ramur� verde sau un pom cur�tat, iar de 1 Mai se pune �n fata casei, unde se l�sa p�n� la seceris, c�nd se pune �n focul cu care se coace p�inea din gr�ul cel nou. �n aceasta dimineat� se �mpodobesc cu ramuri verzi st�lpii portilor si caselor, dar si intr�rile �n ad�posturile vitelor, pentru ca oameni si animale, deopotriv�, s� fie protejati de fortele distrug�toare ale spiritelor malefice. Se spune c� �n ajunul acestei zile, pentru ca viforul si grindina s� nu se abat� asupra satului, femeile nu lucreaza nici �n cas�, nici pe c�mp. �n satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici si ale fetelor de m�ritat. Creanga verde o aseaz� feciorii noaptea, f�r� s� fie v�zuti. Cei la casa c�rora s-a pus Arminden trebuie s� �i caute pe feciorii care l-au pus si s� le dea de b�ut. Rolul Armindenului este apotropaic (superstitia ap�r�rii �mpotriva duhurilor rele - n.r.), dar ne aminteste si de prigonirea lui Iisus, crez�ndu-se c�, atunci c�nd Irod omora copiii, a pus c�te o ramur� verde la poarta de unde ar fi �nceput m�celul �n ziua urm�toare. �ns�, a doua zi, au ap�rut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai stiut unde s�-l caute pe Iisus. Pentru ca �n aceast� zi se s�rbatoreste si Ziua boilor, acestia nu se folosesc la muncile c�mpului, nerespectarea acestei reguli atr�g�nd dup� sine moartea animalelor sau �mbolnavirea oamenilor. �n ziua de Arminden se organizau petreceri cu l�utari la padure, se frigeau miei, se bea pelin sau vin rosu, pentru schimbarea s�ngelui si ap�rarea de boli. La intoarcerea �n sat, b�rbatii �si puneau liliac sau flori de pelin la p�l�rii.
|